Studii medicale: microbiomul

Analiză multi-omics pe 13 cohorte internaționale identifică biomarkeri fecali cu acuratețe AUROC 0,92–0,98 pentru diagnosticul bolii inflamatorii intestinale, validând semnături microbiene robuste.

Studiul analizează metaflamația ca mecanism central în bolile cardiometabolice, evidențiind rolul metaboliților periculoși (DAMs) și al disbiozei în activarea imunitară și inflamația cronică.

Studiul arată că microbiota intestinală și genele de sporulare pot prezice răspunsul la escitalopram în depresia majoră, oferind o bază pentru tratamente personalizate.

Meta-analiza demonstrează o relație bidirecțională între psihotrope și microbiomul intestinal, sugerând utilizarea profilului microbiomian ca biomarker pentru personalizarea tratamentului psihiatric.

Studiul demonstrează că microbiomul respirator mediază 21% din efectul poluării cu PM2.5 asupra funcției pulmonare, identificând Neisseria ca marker de risc și validând un indice predictiv (MHI).

Studiul identifică disbioza intestinală în nefropatia diabetică, evidențiind Agathobacter ca biomarker promițător (AUC 83-84%) pentru diferențierea stadiilor bolii renale.

Studiul identifică o semnătură periferică a bolii Alzheimer bazată pe microbiomul intestinal și inflamația sistemică, corelată cu markerii cascadei amiloide (PET, pTau-181, NfL).

Disbioza intestinală (depleția de butirat, exces de Collinsella) apare în stadiile prodromale ale Parkinson (RBD). 12 markeri microbieni permit screeningul cu AUC=0,75; constipația mediază 30% din ...

Studiul demonstrează că imidazol propionatul seric este crescut la pacienții cu insuficiență cardiacă și reprezintă un predictor independent al mortalității la 5 ani, indiferent de FEVS și NT-proBNP.

Studiul analizează rolul microbiomului intestinal în ateroscleroză, evidențiind metaboliți precum TMAO, LPS și SCFA ca factori determinanți în riscul cardiovascular și potențiale ținte terapeutice.

Studiul pe 9.700 de metagenome demonstrează transmiterea interumană a microbiomului, cu o rată de 50% verticală (mamă-sugar) și 12-32% orizontală (colocatari), influențată de durata coabitării.

Revizuire sistematică a 21 de studii privind axa intestin-creier, indicând asocieri între disbioza intestinală și comportamentul impulsiv în ADHD și schizofrenie, cu necesitatea unor studii viitoare.

Studiu metagenomic pe 724 subiecți arată că 30% din microbiomul intestinal prezintă disbioză funcțională în boala Parkinson, corelată cu inflamația și dereglarea neurotransmisiei.

Studiul analizează natura metabolică a BII, demonstrând cum dieta occidentală și disbioza intestinală activează imunitatea înnăscută, oferind noi perspective pentru intervenții nutriționale și meta...

Studiul identifică metabolismul prolinei și funcționalitatea microbiotei ca mecanisme cheie în depresie, sugerând noi ținte terapeutice prin dietă și probiotice specifice.