Studii medicale: microbiomul

Studiul arată că microbiota intestinală și genele de sporulare pot prezice răspunsul la escitalopram în depresia majoră, oferind o bază pentru tratamente personalizate.

Meta-analiză sistematică demonstrează relația bidirecțională dintre medicamentele psihotrope și microbiomul intestinal: psihotropele alterează microbiota, iar microbiomul de bază influențează eficacitatea și tolerabilitatea tratamentului psihiatric.

Studiu pe 1.651 participanți (China) demonstrează că microbiomul respirator mediază 18–21% din efectele poluării aerului (PM2.5) asupra funcției pulmonare. Neisseria îmbogățită în spută crește riscul de simptome respiratorii; un indice microbiom-sănătate validat prezice funcția pulmonară independent

Studiul identifică disbioza intestinală în nefropatia diabetică, evidențiind Agathobacter ca biomarker promițător (AUC 83-84%) pentru diferențierea stadiilor bolii renale.

Studiul identifică o semnătură periferică a bolii Alzheimer bazată pe microbiomul intestinal și inflamația sistemică, corelată cu markerii cascadei amiloide (PET, pTau-181, NfL).

Studiu transversal din Hong Kong pe 441 de participanți în 4 grupe. Disbioza intestinală caracteristică bolii Parkinson apare deja la stadii prodromale (RBD), înaintea simptomelor motorii. AUC=0,75 pentru detectarea RBD din 12 markeri microbieni. Constipația mediază ~30% din efectul microbiomului.

Studiu multicentric in cohortele MetaCardis (Europa, n=1.985) si GeneBank (America de Nord, n=2.155). JACC Heart Failure, 2023. Imidazol propionatul (ImP), metabolit bacterian intestinal produs din histidina, este crescut semnificativ la pacientii cu insuficienta cardiaca si ramane predictor indepen

Studiul analizează rolul microbiomului intestinal în ateroscleroză, evidențiind metaboliți precum TMAO, LPS și SCFA ca factori determinanți în riscul cardiovascular și potențiale ținte terapeutice.

Studiul pe 9.700 de metagenome demonstrează transmiterea interumană a microbiomului, cu o rată de 50% verticală (mamă-sugar) și 12-32% orizontală (colocatari), influențată de durata coabitării.

Revizuire sistematică a 21 de studii privind axa intestin-creier, indicând asocieri între disbioza intestinală și comportamentul impulsiv în ADHD și schizofrenie, cu necesitatea unor studii viitoare.

Studiu metagenomic pe 724 subiecți arată că 30% din microbiomul intestinal prezintă disbioză funcțională în boala Parkinson, corelată cu inflamația și dereglarea neurotransmisiei.

Recenzie Nature Reviews demonstrează că BII (colita ulcerativă și boala Crohn) sunt determinate metabolic: dieta occidentală activează senzorii imunității înnăscute și perturbă microbiota intestinală (SCFA, acizi biliari, triptofan), deschizând perspective terapeutice nutriționale și farmacologice c

Meta-analiza pe 356 subiecți arată că tiroidita Hashimoto și boala Graves sunt asociate cu disbioză intestinală, marcată de reducerea bacteriilor benefice și creșterea Bacteroides fragilis.

Revizuire narativă privind rolul microbiomului intestinal în patogeneza bolilor neurologice (Alzheimer, Parkinson, SM, autism), evidențiind axa intestin-creier și necesitatea unor studii prospective.

Sinteza a 50 de studii indică o asociere între tulburarea de stres posttraumatic și modificări ale microbiomului, însă dovezile actuale nu susțin recomandarea terapiilor microbiene în clinică.