Studii medicale: microbiomul

Revizuire sistematică a 21 de studii privind axa intestin-creier, indicând asocieri între disbioza intestinală și comportamentul impulsiv în ADHD și schizofrenie, cu necesitatea unor studii viitoare.

Studiu metagenomic pe 724 subiecți arată că 30% din microbiomul intestinal prezintă disbioză funcțională în boala Parkinson, corelată cu inflamația și dereglarea neurotransmisiei.

Recenzie Nature Reviews demonstrează că BII (colita ulcerativă și boala Crohn) sunt determinate metabolic: dieta occidentală activează senzorii imunității înnăscute și perturbă microbiota intestinală (SCFA, acizi biliari, triptofan), deschizând perspective terapeutice nutriționale și farmacologice c

Studiul identifică metabolismul prolinei și funcționalitatea microbiotei ca mecanisme cheie în depresie, sugerând noi ținte terapeutice prin dietă și probiotice specifice.

Studiul demonstrează că analiza metagenomică a microbiomului intestinal și oral oferă biomarkeri preciși pentru depistarea cancerului pancreatic, validați în 3 cohorte internaționale.

Studiul identifică ST6GALNAC1 ca reglator central al sializării mucusului intestinal, demonstrând că mutațiile acestuia cauzează BII congenitală prin defecte de barieră mucoasă.

Meta-analiza pe 356 subiecți arată că tiroidita Hashimoto și boala Graves sunt asociate cu disbioză intestinală, marcată de reducerea bacteriilor benefice și creșterea Bacteroides fragilis.

Studiu randomizat pe 16 adulți arată că emulsifiantul CMC (E466) perturbă microbiomul intestinal, reduce acizii grași cu lanț scurt și poate favoriza invazia bacteriană în stratul de mucus intestinal.

Revizuire narativă privind rolul microbiomului intestinal în patogeneza bolilor neurologice (Alzheimer, Parkinson, SM, autism), evidențiind axa intestin-creier și necesitatea unor studii prospective.

Un studiu amplu bazat pe analiza a 1.116 specii de mamifere descrise între 1990 și 2025 evidențiază modul în care taxonomia modernă a devenit progresiv mai riguroasă, cercetarea arătând că utilizarea mai multor tipuri de dovezi și metode analitice a crescut semnificativ în ultimele decenii. Studiul

Un studiu publicat în 2026 în jurnalul American Chemical Society a analizat rolul potențial al postbioticelor în managementul sindromului ovarelor polichistice (SOP). Cercetarea arată că aceste metaboliți microbieni pot influența pozitiv rezistența la insulină, inflamația, disbioza intestinală și de

Un studiu realizat la mai multe instituții internaționale și publicat în Nature Microbiology la data de 1 decembrie 2025 a analizat modul în care pot fi standardizate și îmbunătățite practicile de raportare pentru cercetările microbiomului din medii naturale, sisteme sintetice sau

Sinteza a 50 de studii indică o asociere între tulburarea de stres posttraumatic și modificări ale microbiomului, însă dovezile actuale nu susțin recomandarea terapiilor microbiene în clinică.