Studii medicale: microbiota intestinala

Revizie despre metaboliții microbieni intestinali în ateroscleroză: TMAO și PAGln (pro-aterogeni, risc MACE de 2,5 ori) versus SCFA și indoli (protectori). Dieta mediteraneană și fibrele fermentabile modulează microbiota — noi ținte terapeutice anti-aterosclerotice.

Studiu de randomizare mendeleenă (119 taxoni microbieni + 9 metaboliți) evaluează cauzalitatea microbiotă intestinală-AITD. Acidul 3-indoleglicosilic este singurul metabolit cu efect cauzal semnificativ asupra bolii tiroidiene autoimune (OR=1,09, p=2,43×10⁻⁵), independent de IMC și alcool.

Revizuire comprehensivă a mecanismelor prin care disbioza microbiotei intestinale contribuie la diabetul zaharat tip 2 și a intervențiilor terapeutice disponibile: prebiotice, probiotice, sinbiotice, transplant de microbiotă fecală și diete bogate în fibre, cu prezentarea mecanismelor moleculare imp

Un studiu caz-control (37 IMA vs. 36 controale) demonstrează că microbiota orală și intestinală diferă semnificativ la pacienții cu infarct miocardic acut. Streptococcus oral colonizează intestinul și agravează experimental IMA — deschizând perspectiva gestionării microbiotei orale ca strategie de p

Revizuire în Nature Reviews Cardiology (2024) analizează mecanismele prin care microbiota intestinală influențează trombogeneza: metaboliți ca TMAO cresc riscul trombotic prin activare plachetară, în timp ce acizii grași cu lanț scurt produși de bacteriile benefice au efecte protectoare asupra coagu

Studiul demonstrează prin randomizare Mendeliană că microbiota intestinală influențează cauzal simptome depresive (insomnie, oboseală), relație mediată parțial de indicele de masă corporală.

Revizia sistematică (n=10) confirmă legătura dintre microbiota intestinală și cogniție în tulburările psihiatrice, sugerând că probioticele pot ameliora funcțiile executive.

Revizuirea sistematică a 37 de studii confirmă că dieta mediteraneană îmbunătățește diversitatea microbiotei intestinale, crescând bacteriile benefice și reducând markerii metabolici și inflamatori.

Revizuire sistematică și meta-analiză: probioticele reduc semnificativ scorul PSQI de calitate a somnului față de placebo la pacienții cu tulburări de somn. Diversitatea microbiotei intestinale (α-diversitate) nu diferă semnificativ față de controalele sănătoase. Somnolența diurnă (ESS) nu se amelio

Meta-analiză pe 44 de studii (2.091 pacienți, 2.792 martori) documentează modificări ale microbiotei intestinale în depresie: reduceri ale bacteriilor benefice Lactobacillus, Bifidobacterium și Faecalibacterium și creșteri ale celor proinflamatoare, susținând axa intestin-creier în patogeneza depres

O revizuire sistematică și meta-analiză a 4 studii randomizate controlate arată că transplantul de microbiotă fecală reduce semnificativ glicemia postprandială, rezistența la insulină (HOMA-IR), trigliceridele, colesterolul total, ALT și tensiunea arterială diastolică la pacienții cu diabet zaharat

Analiță metagenomică pe 862 probe fecale din 9 cohorte internaționale: markerii fungici intestinali ating AUC=0,87 pentru predicția răspunsului la inhibitorii punctelor de control imunitar în cancer, crescând la AUC=0,89 combinați cu markeri bacterieni. Fungul Schizosaccharomyces octosporus este aso

Revizuire sistematică de revizuiri (38 de meta-analize incluse) care sintetizează relația dintre microbiomul intestinal și bolile tiroidiene. Microbiomul este alterat semnificativ în tiroidita Hashimoto, boala Graves și cancerul tiroidian, dar probioticele și dietele de excludere nu sunt recomandate

Recenzia a 8 studii arată că probioticele ameliorează IMC, glicemia și profilul lipidic în PCOS, fiind mai eficiente decât sinbioticele. Sunt necesare studii standardizate pe termen lung.

Dieta mediteraneană reduce riscul de diabet tip 2 cu 13%, evenimentele cardiovasculare cu 30% și mortalitatea cu 10%, modulând favorabil microbiota intestinală și inflamația sistemică.