Studii medicale: microbiota intestinala

Un studiu realizat la University of Gothenburg și publicat în jurnalul Cell Reports la 28 octombrie 2025 a analizat capacitatea bacteriilor intestinale umane de a sintetiza serotonină bioactivă și impactul acesteia asupra sistemului nervos enteric și motilității intestinale. Cercetarea arată că anum

Un studiu realizat de Universitatea de Sănătate Fujita (Japonia), publicat în Nutrients la 17 octombrie 2025, a analizat relația dintre greutatea corporală, tiparele alimentare și diversitatea microbiotei intestinale la femei japoneze tinere. Cercetarea a avut ca obiectiv identificarea pa

Studiu clinic randomizat (N=80) demonstrează că probioticul BLa80, adăugat la metformin, reduce glicemia a jeun și modulează microbiota intestinală, dar impune prudență privind profilul lipidic.

Un studiu preclinic al Universității din Leiden a evaluat eficacitatea antibioticului glicopeptidic experimental EVG7 în infecția cu Clostridioides difficile (CDI), demonstrând superioritate față de vancomicină atât in vitro, cât și într-un model murin de infecție recurentă. Datele arată că EVG7 tra

Studiul analizează dezechilibrul Th17/Treg în bolile inflamatorii intestinale, evidențiind rolul microbiotei în reglarea imună și potențialul terapeutic al modulării florei intestinale.

Un studiu realizat la Pennsylvania State University și publicat în Journal of the American Heart Association la data de 21 noiembrie 2025 a analizat, pe o perioadă de 4 săptămâni pentru fiecare fază dietetică, relația dintre consumul de carne de vită slabă în diferite cantități, metabolismul trimeti

Studiul analizează impactul dietei asupra microbiotei și axei intestin-creier în prevenția bolii Alzheimer, evidențiind beneficiile dietelor MedDiet, DASH și MIND față de dieta occidentală.

Cercetătorii de la Department of Biotechnology and Biomedical Sciences din India, au publicat în Journal of Translational Gastroenterology (2025) un amplu articol de sinteză care explorează triada intestin–creier–imunitate ca element central în patogeneza bolilor neurodegenerative. Autorii propun o

Studiul identifică GFAP din scaun ca biomarker neinvaziv pentru scleroza multiplă progresivă, corelându-se cu agravarea dizabilității pe 5 ani și indicând un fenotip glial enteric alterat.

Studiu randomizat pe 60 de voluntari arată că emulgatorii alimentari reduc acizii grași cu lanț scurt și pot crește permeabilitatea intestinală, sugerând beneficii prin limitarea consumului lor.

Studiu proteomics la șoareci fără germeni vs. convențional: soarta proteinelor variază după sursă. Orezul brun — digestibilitate cea mai scăzută; albusul de ou contrazice scorul PDCAAS. Microbiota modifică selectiv proteinele bioactive în intestinul gros.

Revizuirea analizează rolul disbiozei intestinale în depresie, evidențiind mecanismele axei microbiom-intestin-creier și potențialul terapeutic al probioticelor și dietei mediteraneene.

Meta-analiza a 24 de studii arată că probioticele cu Bifidobacterium reduc lipidele și inflamația la pacienții cu ficat gras, având însă un impact limitat asupra leziunilor hepatice structurale.

Studiul demonstrează că bacteria Lachnospiraceae protejează ficatul în boala hepatică alcoolică prin producerea de acid N-acetil-glutamic, care activează calea NRF2 și inhibă feroptoza.

Viromul intestinal, componentă esențială a microecosistemului digestiv, este format în principal din bacteriofagi și într-o proporție mai mică din virusuri eucariote. Deși reprezintă doar aproximativ 0,1% din totalul microorganismelor intestinale, particulele virale pot depăși numeric bacteriile, ce