Studii medicale: Osteoporoza

Studiu de cohortă pe 1.869 pacienți cu boală Addison: risc de fracturi osteoporotice majore cu 82% mai mare, independent de dozele de substituție hormonală.

Studiu retrospectiv pe 8.180 pacienți compară 4 criterii de diagnostic al sarcopeniei. EWGSOP și AWGS 2019 prezic cel mai bine riscul de osteoporoză și fracturi pe 10 ani.

Meta-analiza pe 23.358 pacienți demonstrează că vasculitele sistemice triplează riscul de osteoporoză și cresc de 2,4 ori riscul de fracturi, corelat cu doza cumulativă de glucocorticoizi.

Meta-analiză pe 1,9 milioane de persoane confirmă că artrita reumatoidă dublează riscul de fractură de șold (HR 2,23) și crește riscul de fracturi clinice cu 49%, independent de densitatea osoasă.

Studiul Medicare (2005-2018) arată că injecțiile epidurale cu corticosteroizi la vârstnici cresc riscul de fractură osteoporotică cu 39% și pe cel de fractură vertebrală cu 54%, comparativ cu non-ESI.

Consens VA 2024: screening osteoporoză bărbați ≥70 ani obligatoriu; 50-69 ani cu factori risc (hipogonadism, ADT, corticosteroizi, fractură anterioară). Mortalitate post-fractură șold mai mare la bărbați. Medicatia (alendronat, zoledronat, denosumab) = efecte similare ambele sexe.

Studiu faza III (457 femei cu osteoporoză postmenopauză) a comparat SB16 (biosimilar denosumab) cu denosumabul de referință timp de 18 luni, inclusiv cu un design de switch la 12 luni. SB16 a demonstrat eficacitate comparabilă în creșterea densității minerale osoase la coloana lombară, șold și col f

Studiu observațional pe 847 de femei cu osteoporoză arată că romosozumabul nu crește riscul cardiovascular în primul an, contrazicând semnalele de alarmă anterioare din studiul ARCH.

Sinteză sistematică privind fracturile atipice non-femurale sub terapie antiresorbtivă: ulna este cel mai frecvent situs afectat, prezentând trăsături radiologice similare fracturilor femurale.

Ghidul ECTS 2024 stabilește 25 de recomandări pentru managementul osteoporozei induse de glucocorticoizi, stratificând riscul de fractură și tratamentul farmacologic pentru pacienții adulți.

Studiu randomizat pe 201 vârstnici din unități de îngrijire pe termen lung demonstrează că denosumab crește semnificativ densitatea minerală osoasă la 24 de luni, cu un profil de siguranță favorabil.

FAERS 2004-2023 (n=41.590 rapoarte bifosfonați, Front Pharmacol 2024): 8,41% AE esofagiene (esofagitǎ, reflux, eroziuni). Alendronat = cel mai frecvent. Instrucțiunile de administrare (ortostatism 30 min, apǎ 200 ml) cruciale. Alternativa i.v. (zoledronat) la pacienții cu risc esofagian crescut.

Revistă sistematică privind eficacitatea romosozumabului în osteoporoza severă, evidențiind creșterea densității osoase și necesitatea monitorizării cardiovasculare.

Studiul pe 76.598 pacienți arată că boala renală cronică G3-5 crește riscul de fractură de șold cu 41% și mortalitatea cu 41%, evidențiind o subutilizare critică a tratamentului antiosteoporotic.

Sinteză privind diagnosticul și tratamentul deficitului de hormon de creștere la adult, subliniind necesitatea testelor de stimulare și a individualizării dozelor pentru optimizarea aderenței.