Studii medicale: riscul de Parkinson

Revizuirea sistematică a 22 de studii indică profile apraxice distincte în sindroamele parkinsoniene, CBS prezentând cele mai severe deficite, utile pentru diagnosticul diferențial clinic.

Studiul PADOVA (faza 2b) privind prasinezumab în Parkinson timpurie nu a atins obiectivul primar, dar a arătat o întârziere de 11,4 săptămâni în progresia motorie, justificând studii de fază 3.

Studiu cohortă Journal of Parkinson's Disease 2026: forța de prindere a mâinii (handgrip strength) este predictor independent al simptomelor non-motorii (depresie, declin cognitiv, disfuncție autonomă, tulburări somn) în boala Parkinson, independent de stadiu motor și durata bolii.

Meta-analiză pe 191.000 de subiecți confirmă că varianta GBA1 p.E427K este un factor de risc genetic pentru sinucleinopatii, cu un raport de șanse (OR) de 1,87, necesitând reclasificarea clinică.

Studiul analizează boala Parkinson prin 3 axe metabolice (mitocondrie, stres oxidativ, neuroinflamație) și rolul RNA-Seq în definirea subtipurilor biologice pentru terapii personalizate.

Un studiu realizat la University of Colorado Anschutz Medical Campus și publicat în Patient Related Outcome Measures la data de 18 februarie 2026 a analizat dezvoltarea și acceptabilitatea unui instrument de sprijin decizional destinat pacienților cu boala Parkinson care iau în considerare stimulare

Studiul ASPro-PD (faza 3, 330 pacienți) evaluează eficacitatea ambroxolului (1260 mg/zi) în încetinirea progresiei bolii Parkinson la pacienții cu variante genetice GBA1, pe o durată de 24 luni.

Studiul demonstrează că pierderea simultană a funcțiilor ATP13A2 și GBA1 accelerează sinergic neurodegenerarea în boala Parkinson prin acumularea de glucozilceramidă și disfuncție lizozomală.

Meta-analiza a 16 studii prospective sugerează că un consum ușor-moderat de vin și băuturi spirtoase ar putea fi asociat cu un risc redus de boală Parkinson, însă cauzalitatea rămâne incertă.

Un studiu publicat în Journal of Neurology a analizat modul în care persoanele cu boala Parkinson în stadiu precoce percep simptomele bolii și impactul acestora asupra vieții de zi cu zi pe parcursul a trei ani. Cercetarea condusă de Critical Path Institute® arată că deși multe

Un studiu publicat în jurnalul Frontiers in Digital Health a analizat utilizarea unui sistem multimodal bazat pe învățare profundă pentru detectarea bolii Parkinson prin integrarea simultană a trei tipuri de biomarkeri digitali: vorbirea, mersul și scrisul de mână. Cercetarea arată că fuziunea acest

Studiul demonstrează că rezerva motorie în boala Parkinson este dinamică, iar menținerea acesteia prin activitate fizică și tratament adecvat în primii ani prezice un prognostic motor favorabil.

Studiu GWAS pe 52.436 indivizi confirmă rolul central al genelor lizozomale TMEM175, SCARB2 și CTSB în boala Parkinson, evidențiind heterogenitatea genetică și noi semnale eQTL în populații diverse.

Studiul demonstrează că terapia combinată cu entacaponă și rTMS de înaltă frecvență reduce semnificativ durerea (VAS) și inflamația (TNF-α) la pacienții cu Parkinson, comparativ cu farmacoterapia s...

Studiul ENLITE-PD (150 pacienți) arată că fototerapia cu lumină albă (2x/zi) reduce semnificativ oboseala în Parkinson, dar nu atinge pragul de eficacitate pentru somn necesar fazei 3.