Studii medicale: stresul cronic

Studiu de cohortă (n=3.668) arată că strategiile de gestionare a stresului reduc riscul de hipertensiune cu 67-79% la adulții japonezi, pe o perioadă de 8 ani.

Revizuire sistematică privind impactul stresului și traumei asupra sistemului orexinergic, evidențiind modificări dinamice ale expresiei și semnalizării receptorilor în funcție de cronicizarea expu...

Studiul demonstrează că gestionarea stresului zilnic pe parcursul a 18 ani influențează direct evoluția trăsăturilor de personalitate (Big Five), promovând adaptarea emoțională pozitivă.

Studiu de cohortă privind asocierea contraceptivelor hormonale cu riscul cardiovascular la femei cu tulburări de stres; riscul scade în absența PTSD, dar nu și în prezența acestuia.

Studiul identifică un circuit neuronal amigdalo-hipotalamo-hepatic care reglează gluconeogeneza și glicemia în condiții de stres, explicând legătura dintre stresul cronic și diabetul zaharat.

Studiul analizează impactul stresului acut și cronic asupra comportamentului și barierei hematoencefalice la șobolani, evidențiind răspunsuri moleculare și comportamentale distincte în funcție de sex.

Studiul PINE demonstrează că stresul internalizat accelerează declinul memoriei la vârstnicii chinezi-americani, independent de alți factori clinici sau demografici.

Revizuire sistematică pe 52 de studii ce confirmă asocierea pozitivă între presiunea academică și riscul de anxietate și depresie la adolescenți, indiferent de contextul cultural.

Interviu cu Eric J. Nestler despre evoluția psihiatriei moleculare, mecanismele epigenetice ale stresului și importanța rezilienței în tratamentul tulburărilor psihiatrice.

Studiul demonstrează că tumorile mamare perturbă ritmurile circadiene ale axei de stres, iar restabilirea acestora prin stimularea neuronilor CRH încetinește progresia tumorală.

Studiul identifică nivelurile bazale de corticosteron și flexibilitatea cognitivă redusă ca predictori majori ai vulnerabilității la auto-administrarea canabisului într-un model animal.

Studiul demonstrează că percepția controlului zilnic asupra stresorilor facilitează rezolvarea acestora, efectul consolidându-se semnificativ odată cu înaintarea în vârstă.

Studiul demonstrează că respirațiile profunde reorganizează structura surfactantului pulmonar, îmbunătățind complianța pulmonară și explicând fiziologic senzația de ușurare.

Studiul analizează impactul biologic al zilei de luni asupra adulților în vârstă, demonstrând o corelație între anxietatea de început de săptămână și nivelurile crescute de cortizol pe termen lung.