Efectele consumului de alcool asupra somnului

Efectele consumului de alcool asupra somnului

©

Autor:

Efectele consumului de alcool asupra somnului

Alcoolul alterează structura și calitatea somnului

O meta-analiză [4] a 11 studii È™i 45.000 participanÈ›i sugerează că alcoolul poate contribui la incidenÈ›a tulburărilor de somn prin afectarea directă a structurii È™i calității somnului, scăzând perioadele de REM È™i crescându-le pe cele cu unde lente (Non-REM) în prima jumătate a somnului.
De asemenea consumul de alcool creÈ™te latenÈ›a REM - perioada de timp dintre momentul adormirii È™i începutul primului episod de REM (în mod obiÈ™nuit de aproximativ 90 de minute). [4]

 

O altă metaanaliză [7] ce a măsurat latenÈ›a de apariÈ›ie a somnului (SOL) È™i latenÈ›a de apariÈ›ie a miÈ™cărilor oculare rapide (ROL) la persoanele ce consumă alcool ocazional È™i la persoanele dependente de alcool comparativ cu persoanele ce nu consumă. Concluziile au fost că consumul de alcool ocazional înainte de culcare creÈ™te semnificativ ROL, însă nu a existat o semnificaÈ›ie statistică între SOL È™i ROL la persoanele sănătoase È™i cele dependente de alcool.

insomnia este mai frecventă la alcoolici

Un studiu (Chakravorty et al., 2016) a raportat o prevalență a insomniei semnificativ mai mare la dependenÈ›ii de alcool (36%-91%) față de 10-15% în populaÈ›ia generală. [5]

Alcoolul creÈ™te numărul de episoade de apnee în somn È™i scade saturaÈ›ia în oxigen

Apneea de somn este o afecÈ›iune caracterizată prin oprirea temporară a respiraÈ›iei în timpul somnului. IncidenÈ›a apneei de somn în populaÈ›ia generală variază în funcÈ›ie de vârstă, sex È™i obezitate.
În general, se estimează că aproximativ 2-5% din populaÈ›ia adultă suferă de apnee de somn moderată până la severă. Cifrele sunt mai ridicate la bărbaÈ›i È™i la persoanele obeze sau cu vârsta peste 60 de ani.
Durata medie a unui episod de apnee de somn este de aproximativ 10 secunde, dar poate varia în funcÈ›ie de severitatea afecÈ›iunii: 10 È™i 20 de secunde în apneea de somn moderată È™i peste 20 secunde, chiar È™i de până la 90 de secunde, în cea severă.
Orice episod de apnee de somn care durează mai mult de 10 secunde poate avea efecte negative asupra sănătății.
Nu doar durata unui episod este importantă, cât È™i frecvenÈ›a acestora pe parcursul nopÈ›ii.
Multe cazuri de apnee de somn rămân nediagnosticate È™i netratate.


Alcoolul relaxează muÈ™chii căilor aeriene È™i scade senzitivitatea la apnee, mecanisme ce explică favorizarea episoadelor de apnee în somn.

O meta-analiză din 2018 "Impactul alcoolului asupra parametrilor respiratori în timpul somnului" [1] ce a evaluat 14 studii eligibile (din 1266 studii analizate) pe acest subiect a tras urmatoarele concluzii:
- indexul apnee-hipopnee (AHI) - a crescut semnificativ după administrarea de alcool  (WMD = 2.33; 95% CI = 1.41 to 3.25, I2 = 62%)
- saturaÈ›ia în oxigen (SpO2)- a scăzut semnificativ (WMD = −0.60; 95% CI = −0.72 to −0.49, I2 = 0%)

Indexul apnee-hipopnee (AHI) este un indicator utilizat pentru a măsura severitatea sindromului de apnee în somn. AHI reprezintă numărul de episoade de apnee È™i hipopnee într-o oră de somn È™i se calculează prin împărÈ›irea numărului de episod de apnee È™i hipopnee la numărul de ore de somn.
Valorile AHI:
- 0-5: interval normal
- 5-15: SAS ușor
- 15-30: SAS moderat
- peste 30: SAS sever
Valorile AHI sunt utilizate pentru a evalua severitatea sindromului de apnee în somn È™i pentru a monitoriza eficacitatea tratamentului.
O evoluÈ›ie în scădere a AHI indică o ameliorare a simptomelor È™i o valoare AHI mai mare indică o agravare a simptomelor sau o eficacitate redusă a tratamentului.


Meta-analiza de mai sus a raportat o creÈ™tere a AHI cu 2.33 per total ceea ce înseamnă o creÈ™tere medie cu 2.33 a episoadelor de apnee în somn.
Mai mult, persoanele ce sforăiau si cei cu SAS au avut creșteri semnificativ mai mari ala AHI (cu 4.2 și respectiv 7.10).


Cercetatorii au concluzionat: "Consumul de alcool este asociat cu o agravare a sforăitului, o modificare a arhitecturii somnului, AHI, precum È™i o saturaÈ›ie a oxigenului cea mai scăzută printre pacienÈ›ii susceptibili la sforăit È™i apnee obstructivă în somn." [1]

O altă meta-analiză cu date din 31 de studii eligibile confirmă cele de mai sus ajungând la concluzia că riscul de apnee în somn creÈ™te cu 25% atunci când se consumă alcool, iar cantitatea de alcool, perioada consumului pe parcursul zilei È™i regularitatea consumului sunt factori ce influenÈ›ează această asociere. [2]
Cu cât consumul de alcool este mai frecvent È™i început mai devreme în timpul zilei cu atât mai mult este asociat cu insomnia.

Efectele medicației anti-alcool asupra somnului

O meta-analiză din 2019 s-a concentrat pe efectul medicamentelor utilizate pentru tratamentul tulburărilor de utilizare a alcoolului (AUD) asupra somnului. Au fost incluse 26 de studii în analiză, din care doar trei au avut ca principal obiectiv somnul, utilizând metode de măsurare obiectivă (polisomnografie) sau subiectivă (auto-raportare). Rezultatele au arătat că:
- medicamentul disulfiram a redus cantitatea de somn REM, în timp ce
- acamprosatul nu a avut un efect semnificativ asupra somnului auto-raportat, dar a îmbunătățit continuitatea È™i arhitectura somnului măsurate prin polisomnografie.
- cei doi opioidergici, naltrexona È™i nalmefena, au avut un efect negativ asupra somnului, cauzând insomnie È™i/sau somnolență în comparaÈ›ie cu placebo-ul. Meta-analiza a confirmat o creÈ™tere semnificativă a somnolenÈ›ei È™i insomniei în grupul naltrexonei, comparativ cu placebo.

Acamprosatul ar putea fi o alegere mai potrivită atunci când pacienÈ›ii cu AUD raportează probleme de somn. [3]

Data actualizare: 27-01-2023 | creare: 27-01-2023 | Vizite: 1011
Bibliografie
1. The impact of alcohol on breathing parameters during sleep: A systematic review and meta-analysis
https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S1087079218300315

2. Alcohol and the risk of sleep apnoea: a systematic review and meta-analysis
https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S1389945717315988

3. Sleep and the Pharmacotherapy of Alcohol Use Disorder: Unfortunate Bedfellows. A Systematic Review With Meta-Analysis
https://www.frontiersin.org/articles/10.3389/fphar.2019.01164/full

4. Alcohol consumption and incidence of sleep disorder: A systematic review and meta-analysis of cohort studies
https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S0376871620304245

5. Alcohol Dependence and Its Relationship With Insomnia and Other Sleep Disorders
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/27706838/

6. Association of Alcohol Consumption and Sleep Disordered Breathing In Men And Women
https://jcsm.aasm.org/doi/10.5664/jcsm.26795

7. The Impact of Alcohol Consumption on Sleep Onset and REM Latency: A Meta-Analytic Study
https://digitalcommons.csp.edu/cup_commons_undergrad/5/
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • Efectele consumului de alcool asupra performanÈ›elor sexuale la barbaÈ›i
  • Pot să beau alcool dacă iau medicamente?
  • Alcoolul, femeile È™i disponibilitatea sexuală
  • Forumul ROmedic - întrebări È™i răspunsuri medicale:
    Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
      intră pe forum