Efectele consumului de alcool asupra somnului

©

Autor:

Efectele consumului de alcool asupra somnului

Alcoolul alterează structura și calitatea somnului

O meta-analiză [4] a 11 studii și 45.000 participanți sugerează că alcoolul poate contribui la incidența tulburărilor de somn prin afectarea directă a structurii și calității somnului, scăzând perioadele de REM și crescându-le pe cele cu unde lente (Non-REM) în prima jumătate a somnului.
De asemenea consumul de alcool crește latența REM - perioada de timp dintre momentul adormirii și începutul primului episod de REM (în mod obișnuit de aproximativ 90 de minute). [4]

 

O altă metaanaliză [7] ce a măsurat latența de apariție a somnului (SOL) și latența de apariție a mișcărilor oculare rapide (ROL) la persoanele ce consumă alcool ocazional și la persoanele dependente de alcool comparativ cu persoanele ce nu consumă. Concluziile au fost că consumul de alcool ocazional înainte de culcare crește semnificativ ROL, însă nu a existat o semnificație statistică între SOL și ROL la persoanele sănătoase și cele dependente de alcool.

insomnia este mai frecventă la alcoolici

Un studiu (Chakravorty et al., 2016) a raportat o prevalență a insomniei semnificativ mai mare la dependenții de alcool (36%-91%) față de 10-15% în populația generală. [5]

Alcoolul crește numărul de episoade de apnee în somn și scade saturația în oxigen

Apneea de somn este o afecțiune caracterizată prin oprirea temporară a respirației în timpul somnului. Incidența apneei de somn în populația generală variază în funcție de vârstă, sex și obezitate.
În general, se estimează că aproximativ 2-5% din populația adultă suferă de apnee de somn moderată până la severă. Cifrele sunt mai ridicate la bărbați și la persoanele obeze sau cu vârsta peste 60 de ani.
Durata medie a unui episod de apnee de somn este de aproximativ 10 secunde, dar poate varia în funcție de severitatea afecțiunii: 10 și 20 de secunde în apneea de somn moderată și peste 20 secunde, chiar și de până la 90 de secunde, în cea severă.
Orice episod de apnee de somn care durează mai mult de 10 secunde poate avea efecte negative asupra sănătății.
Nu doar durata unui episod este importantă, cât și frecvența acestora pe parcursul nopții.
Multe cazuri de apnee de somn rămân nediagnosticate și netratate.


Alcoolul relaxează mușchii căilor aeriene și scade senzitivitatea la apnee, mecanisme ce explică favorizarea episoadelor de apnee în somn.

O meta-analiză din 2018 "Impactul alcoolului asupra parametrilor respiratori în timpul somnului" [1] ce a evaluat 14 studii eligibile (din 1266 studii analizate) pe acest subiect a tras urmatoarele concluzii:
- indexul apnee-hipopnee (AHI) - a crescut semnificativ după administrarea de alcool  (WMD = 2.33; 95% CI = 1.41 to 3.25, I2 = 62%)
- saturația în oxigen (SpO2)- a scăzut semnificativ (WMD = −0.60; 95% CI = −0.72 to −0.49, I2 = 0%)

Indexul apnee-hipopnee (AHI) este un indicator utilizat pentru a măsura severitatea sindromului de apnee în somn. AHI reprezintă numărul de episoade de apnee și hipopnee într-o oră de somn și se calculează prin împărțirea numărului de episod de apnee și hipopnee la numărul de ore de somn.
Valorile AHI:
- 0-5: interval normal
- 5-15: SAS ușor
- 15-30: SAS moderat
- peste 30: SAS sever
Valorile AHI sunt utilizate pentru a evalua severitatea sindromului de apnee în somn și pentru a monitoriza eficacitatea tratamentului.
O evoluție în scădere a AHI indică o ameliorare a simptomelor și o valoare AHI mai mare indică o agravare a simptomelor sau o eficacitate redusă a tratamentului.


Meta-analiza de mai sus a raportat o creștere a AHI cu 2.33 per total ceea ce înseamnă o creștere medie cu 2.33 a episoadelor de apnee în somn.
Mai mult, persoanele ce sforăiau si cei cu SAS au avut creșteri semnificativ mai mari ala AHI (cu 4.2 și respectiv 7.10).


Cercetatorii au concluzionat: "Consumul de alcool este asociat cu o agravare a sforăitului, o modificare a arhitecturii somnului, AHI, precum și o saturație a oxigenului cea mai scăzută printre pacienții susceptibili la sforăit și apnee obstructivă în somn." [1]

O altă meta-analiză cu date din 31 de studii eligibile confirmă cele de mai sus ajungând la concluzia că riscul de apnee în somn crește cu 25% atunci când se consumă alcool, iar cantitatea de alcool, perioada consumului pe parcursul zilei și regularitatea consumului sunt factori ce influențează această asociere. [2]
Cu cât consumul de alcool este mai frecvent și început mai devreme în timpul zilei cu atât mai mult este asociat cu insomnia.

Efectele medicației anti-alcool asupra somnului

O meta-analiză din 2019 s-a concentrat pe efectul medicamentelor utilizate pentru tratamentul tulburărilor de utilizare a alcoolului (AUD) asupra somnului. Au fost incluse 26 de studii în analiză, din care doar trei au avut ca principal obiectiv somnul, utilizând metode de măsurare obiectivă (polisomnografie) sau subiectivă (auto-raportare). Rezultatele au arătat că:
- medicamentul disulfiram a redus cantitatea de somn REM, în timp ce
- acamprosatul nu a avut un efect semnificativ asupra somnului auto-raportat, dar a îmbunătățit continuitatea și arhitectura somnului măsurate prin polisomnografie.
- cei doi opioidergici, naltrexona și nalmefena, au avut un efect negativ asupra somnului, cauzând insomnie și/sau somnolență în comparație cu placebo-ul. Meta-analiza a confirmat o creștere semnificativă a somnolenței și insomniei în grupul naltrexonei, comparativ cu placebo.

Acamprosatul ar putea fi o alegere mai potrivită atunci când pacienții cu AUD raportează probleme de somn. [3]

Data actualizare: 27-01-2023 | creare: 27-01-2023 | Vizite: 473
Bibliografie
1. The impact of alcohol on breathing parameters during sleep: A systematic review and meta-analysis
https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S1087079218300315

2. Alcohol and the risk of sleep apnoea: a systematic review and meta-analysis
https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S1389945717315988

3. Sleep and the Pharmacotherapy of Alcohol Use Disorder: Unfortunate Bedfellows. A Systematic Review With Meta-Analysis
https://www.frontiersin.org/articles/10.3389/fphar.2019.01164/full

4. Alcohol consumption and incidence of sleep disorder: A systematic review and meta-analysis of cohort studies
https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S0376871620304245

5. Alcohol Dependence and Its Relationship With Insomnia and Other Sleep Disorders
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/27706838/

6. Association of Alcohol Consumption and Sleep Disordered Breathing In Men And Women
https://jcsm.aasm.org/doi/10.5664/jcsm.26795

7. The Impact of Alcohol Consumption on Sleep Onset and REM Latency: A Meta-Analytic Study
https://digitalcommons.csp.edu/cup_commons_undergrad/5/
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • Efectele consumului de alcool asupra performanțelor sexuale la barbați
  • Pot să beau alcool dacă iau medicamente?
  • Alcoolul, femeile și disponibilitatea sexuală
  •