Studii medicale: ADHD

Reviu privind tratamentul multimodal al ADHD la adulți, evidențiind eficacitatea superioară a stimulantelor și necesitatea integrării psihoterapiei și neuromodulării pentru rezultate optime.

Prima meta-analiză care evaluează scorurile poligenice ca predictori ai răspunsului la metilfenidat în ADHD (1.000 de cazuri din Norvegia, Brazilia și Spania) nu identifică nicio asociere semnificativă. Scorurile poligenice actuale nu pot ghida decizia clinică în farmacogenomica ADHD.

Studiu de fază 2b, dublu-orb, pe 150 de copii și adolescenți cu ADHD: stimularea externă a nervului trigemen s-a dovedit sigură, dar fără niciun beneficiu asupra simptomelor (diferență 0,83; P=0,622; d=0,09), contrazicând pilotul care a stat la baza autorizării dispozitivului.

Un studiu realizat pe baza British Cohort Study 1970 și publicat în JAMA Network Open la data de 21 ianuarie 2026 a analizat relația dintre trăsăturile de tulburare de deficit de atenție și hiperactivitate (ADHD – attention-deficit/hyperactivity disorder) din copilărie și starea de sănătate fizică l

Un studiu de cohortă populațională coordonat de cercetători de la University College London (UCL) și University of Liverpool, a analizat relația dintre trăsăturile de tulburare de deficit de atenție și hiperactivitate (ADHD) măsurate în copilărie și starea de sănătate fizică la vârsta mi

Un studiu realizat la Washington University in St. Louis și publicat în jurnalul Cell la data de 24 decembrie 2025 a analizat efectele medicamentelor stimulante asupra organizării funcționale a creierului. Cercetarea arată că stimulentele nu acționează direct asupra rețelelor canonice ale atenției,

Revizuirea arată că medicația ADHD ameliorează constant simptomele nucleare la adulți, dar are un efect inconstant și imprevizibil asupra comorbidităților psihiatrice asociate.

Umbrella review (2,2 milioane de subiecți din meta-analizele incluse) confirmă că fumatul matern în sarcină crește riscul de ADHD la copii cu 71% (OR 1,71, IC 95% 1,46–2,00), iar fumatul patern cu 36% (OR 1,36), cu mecanism parțial independent de factorii genetici.

Revizuirea analizează prevalența ridicată (25-55%) a tulburărilor de somn la copiii cu ADHD, subliniind necesitatea evaluării sistematice și a abordării terapeutice integrate (igienă, farmacoterapie).

Studiu Delphi cu 15 experți privind managementul ADHD la adulți; s-a obținut un consens de 93,1% pentru 29 de recomandări clinice axate pe abordarea multidisciplinară și strategia treat-to-target.

Revizuire sistematică pe 29 de studii (24.578 studenți) arată o prevalență ADHD de 3–10% prin metode riguroase, subliniind necesitatea screeningului și a sprijinului instituțional în medicină.

Studiul caz-control și meta-analiza indică o asociere între consumul matern de cafea în sarcină și riscul crescut de ADHD la copii, observată chiar sub pragul de 200 mg cafeină/zi.

Un studiu realizat la Universitatea Paris Nanterre și publicat în BMJ la 27 noiembrie 2025 a analizat eficacitatea și siguranța intervențiilor medicamentoase și non-medicamentoase pentru tulburarea de deficit de atenție și hiperactivitate (ADHD) pe parcursul întregii vieți, cercetarea arătând că une

Studiu clinic randomizat dublu-orb (n=53, 6 săptămâni) privind efectul kefirul la copiii cu ADHD. Kefirul nu a ameliorat semnificativ simptomele ADHD (scala SWAN), dar a redus obiectiv minutele de veghe nocturnă la actigrafie (70 față de 90 min/noapte; p=0,04). Analiza metagenomică a evidențiat creș

Studiul a identificat trei gene (MAP1A, ANO8, ANK2) cu variante rare ce cresc riscul de ADHD de 5-15 ori, demonstrând o bază genetică specifică pentru comorbidități și impactul cognitiv.