Studii medicale: autismul idiopatic

Studiul propune un model teoretic în care diferențele senzoriale timpurii acționează în cascadă, influențând dezvoltarea socială, comunicarea și comportamentul în autism.

Studiu de cohortă pe 2,7 milioane de subiecți arată că raportul băieți-fete în autism scade cu vârsta, atingând paritatea la vârsta adultă, sugerând subdiagnosticarea fetelor.

Studiul demonstrează că depresia perinatală maternă crește riscul trăsăturilor autiste la fete, prin reducerea expresiei receptorului de oxitocină în cortexul prefrontal, validat clinic și experime...

Studiul arată că raportul băieți-fete în TSA scade semnificativ odată cu vârsta și în timp, sugerând că subdiagnosticarea feminină explică diferențele de sex raportate anterior.

Studiul asociază expunerea prenatală la fumul de incendii de vegetație, în special în trimestrul al treilea, cu un risc crescut de autism la copii, evidențiind importanța frecvenței episoadelor de ...

Studiul demonstrează că adulții autiști prezintă o lateralizare motorie redusă, eficiență motorie scăzută și variabilitate crescută a mișcărilor în sarcini naturaliste, comparativ cu neurotipicii.

Studiul analizează producția și percepția expresiilor faciale în autism, evidențiind rolul central al alexitimiei și diferențele în strategiile de recunoaștere a emoțiilor între grupuri.

Studiul demonstrează că persoanele autiste au configurații faciale distincte pentru emoții, iar alexitimia, nu autismul, influențează diferențierea expresivă și recunoașterea emoțiilor.

Studiul asociază consumul de gluten și cazeină cu un risc crescut de TSA prin mecanisme imune, sugerând beneficii adjuvante ale dietei GFCF în reducerea răspunsului imun la copiii cu TSA.

Studiul analizează profilul cognitiv și emoțional la copii cu TSA, ADHD și comorbiditate, sugerând că TSA+ADHD reprezintă un fenotip de neurodezvoltare distinct, cu dificultăți executive accentuate.

Studiul identifică modificări ale metilării ADN în spermă corelate cu vârsta paternă, sugerând un mecanism epigenetic care poate influența riscul de autism la descendenți.

Studiu pe 707 preșcolari cu autism arată că, deși majoritatea progresează, o treime nu dobândesc limbaj vorbit, progresul fiind legat de imitare motorie și nivel cognitiv, nu de tipul intervenției.

Meta-analiza a 8 studii (465 copii) arată că probioticele ameliorează moderat simptomele TSA, cu beneficii mai mari la copiii sub 6 ani și tratamente de peste 3 luni, având un profil de siguranță bun.

Analiza sistematică a 46 de studii indică o asociere consistentă între expunerea prenatală la paracetamol și riscul crescut de ADHD și autism, susținând necesitatea precauției în sarcină.

Studiul analizează mecanismele neurocognitive (ERP: N170, LPP) la adolescenții autiști care își maschează diagnosticul (PAN), evidențiind latențe N170 rapide și procesare afectivă atenuată.