Studii medicale: Autismul

Analiză sistematică a mediilor multisenzoriale (Snoezelen) în autism: dovezile indică reducerea comportamentelor stereotipe, însă sunt necesare protocoale standardizate pentru recomandări clinice f...

Studiu multinațional ce demonstrează rate semnificativ mai mari de ideație suicidară, tentative de suicid și autovătămare nesuicidală la persoanele cu TSA comparativ cu populația neurotipică.

Meta-analiza pe 6 milioane de nașteri confirmă că valproatul în sarcină triplează riscul de autism și crește riscul de ADHD cu 62%, cu riscuri mai mari la doze peste 1.000 mg/zi.

Studiul clinic randomizat (n=180) demonstrează că suplimentarea cu probiotice timp de 3 luni reduce semnificativ simptomele comportamentale și gastrointestinale la copiii cu autism, comparativ cu p...

Revizuire sistematică: ADHD și autismul sunt comorbidități sub-recunoscute la adulții cu obezitate, asociate cu aderență scăzută la tratament și necesitatea unor protocoale terapeutice adaptate.

Revizuirea analizează fenotipul epilepsie-autism în DEE genetice, evidențiind noi gene cauzale și potențialul medicinei de precizie prin tratamente țintite pe mecanisme moleculare specifice.

Studiu clinic de fază 3 (n=119) arată că brexpiprazolul nu reduce semnificativ iritabilitatea în TSA la copii față de placebo (p=0,46), confirmând necesitatea altor opțiuni terapeutice.

Cohortă daneză (n=1.131.899, 18.374 cu autism): 30 diagnostice materne asociate cu ASD (depresia HR 1,49; diabet HR 1,19), dar analiza fraților atenuează cu 51–71% asocierile — dovadă puternică de confundare familială genetică/de mediu, nu cauzalitate directă.

Revizuire sistematică privind sindromul X Fragil: evoluția clinică, comorbiditățile psihiatrice, sindroamele asociate premutației (FXTAS, FXPOI) și perspectivele terapeutice actuale.

Studiu SMART pe 194 copii cu autism minimali verbal: DTT și JASP-EMT au rezultate similare; adaptarea intervenției la 8 săptămâni pe baza răspunsului precoce optimizează achizițiile lingvistice.

O revizuire sistematică pe 72 de studii arată că schizofrenia prezintă un deficit predictiv non-social generalizat, în timp ce autismul are un deficit selectiv pentru indiciile sociale.

O meta-analiză pe 17 studii arată că terapia cu oxigen hiperbaric poate ameliora simptomele de bază, comunicarea și cogniția la copiii cu autism, însă dovezile sunt de calitate scăzută.

Studiu randomizat (n=44) arată că stimularea theta burst (cTBS) personalizată pe conectivitatea amigdalei dublează eficiența terapeutică la copiii cu autism minim verbal față de stimularea standard.

Meta-analiza pe 7.442 pacienți arată o co-apariție semnificativă între autism și ARFID: 16% din pacienții cu ARFID au autism, iar 11% din cei cu autism îndeplinesc criteriile pentru ARFID.

Studiul identifică deficite de materie albă și mielinizare întârziată în sindromul Angelman, sugerând o fereastră terapeutică neonatală pentru restabilirea expresiei UBE3A.