Studii medicale: Dementa

Un studiu publicat în Journal of Alzheimer’s Disease în 2025, realizat de cercetători de la Boston University Chobanian & Avedisian School of Medicine și Boston Medical Center, a identificat o legătură semnificativă între nivelurile proteinei Slit Guidance Ligand 2 (SLIT2) și performanța cognitivă l

Studiul pe 333.014 adulți arată că un tipar de somn sănătos (7-8h, cronotip matinal, fără somnolență diurnă) reduce riscul de demență, cu beneficii maxime la persoanele sub 55 de ani.

Revizuire sistematică pre-înregistrată a 942 de studii EEG și MEG privind îmbătrânirea sănătoasă, deficitul cognitiv ușor și demența. Modificările neurofiziologice identificate — scăderea alfa, creșterea delta/theta, alterarea conectivității inter-regionale — demonstrează potențial ca biomarkeri de

Seria Lancet 2025 privind boala Alzheimer (articolul 2): ghid practic pentru integrarea anticorpilor monoclonali anti-amiloid (lecanemab, donanemab) cu terapiile simptomatice clasice și intervențiile nefarmacologice. Lecanemab reduce declinul cognitiv cu 27% față de placebo; donanemab cu 35%, dar AR

Studiul analizează anticorpii anti-amiloid în boala Alzheimer, confirmând reducerea declinului clinic, dar evidențiind controverse privind raportul risc-beneficiu, costuri și siguranță (ARIA).

Un studiu experimental complex, realizat pe probe umane și modele murine și publicat recent în jurnalul Proceedings of the National Academy of Sciences descrie un mecanism molecular nou de reglare a eliminării sinapselor, cu relevanță directă pentru îmbătrânirea cerebrală, boala Al

Demența vasculară este a doua cauză majoră de demență la nivel global, fiind responsabilă de aproximativ un sfert din toate cazurile. În ciuda prevalenței ridicate, mecanismele de bază rămân în mare parte neînțelese, iar terapiile existente, precum inhibitorii de colinesteraz

Un studiu amplu coordonat de Universitatea din Surrey și publicat în jurnalul Sleep evidențiază faptul că ajustarea unor factori de mediu din locuințe – în special temperatura nocturnă și expunerea la lumină în timpul zilei – poate duce la îmbunătățirea semnificat

Revizuire sistematică a 26 de studii din LMIC confirmă asocierea semnificativă între hipertensiunea arterială și riscul crescut de demență, subliniind necesitatea controlului tensional ca prevenție.

Studiul Hisayama (1.344 vârstnici, 11,2 ani) arată că nivelurile serice ridicate de ergotioneină se asociază cu un risc redus de demență, independent de dietă sau factori cardiovasculari.

Revizuire sistematică ce confirmă asocierea negativă între hipometabolismul FDG-PET și neuroinflamația TSPO-PET în bolile neurodegenerative, subliniind necesitatea imagisticii duale.

Studiu Science 2025: PM2.5 crește riscul de demență cu corpi Lewy (HR=1,12-1,17) la 56,5 milioane beneficiari Medicare și induce tulpini alfa-sinucleinei cu proprietăți similare strainurilor din pacienți LBD. Șoarecii αSyn−/− complet protejați.

Cohortă de 12.861 foști jucători de rugby din Noua Zeelandă, urmăriți 37 ani: risc crescut cu 22% orice boală neurodegenerativă și 61% boala Alzheimer față de populația generală. Spatele au risc mai mare decât înaintașii; jucătorii internaționali HR=1,62. Riscul apare la 70+ ani.

O echipă de cercetători de la Inserm și Universitatea din Bordeaux, în colaborare cu Universitatea din Moncton, a identificat o legătură directă de tip cauză-efect între disfuncția mitocondrială și simptomele cognitive observate în bolile neurodegenerative. Studiul, publicat în revista Nature Neuros

O meta-analiză pe 14 studii cu 236.360 de persoane arată că demența frontotemporală variantă comportamentală prezintă cel mai ridicat risc de comportament criminal (>50%), urmată de afazia progresivă semantică (40%). Comportamentul criminal la vârsta mijlocie poate fi primul simptom al demenței, o o