Studii medicale: functiile cognitive

Un studiu pe 185 de pacienți arată că EEG-ul standard de suprafață nu este fiabil pentru depistarea disocierii cognitive-motorii, având o valoare predictivă pozitivă de doar 14-19%.

Studiu clinic randomizat pe 42 de pacienți cu aMCI arată că nicotinamid ribozidul dublează nivelul de NAD+, dar nu îmbunătățește funcția cognitivă sau fluxul sanguin cerebral după 12 săptămâni.

Studiul pe 4878 vârstnici (80+ ani) arată că „super movers” (mers alert) au un risc cu 51% mai mic de declin cognitiv și un volum hipocampal mai bine conservat față de cei cu mers obișnuit.

Meta-analiza în rețea pe 26 de studii demonstrează că exercițiile fizice, în special cele minte-corp, îmbunătățesc semnificativ funcțiile cognitive la pacienții cu depresie.

Studiu pe 65.419 persoane din UK și China demonstrează că poluarea (PM2.5, NO2, ozon) crește riscul de fragilitate cognitivă, cu impact mai sever la vârstnici, femei și persoane supraponderale.

rTMS cerebeloasă bilaterală ameliorează funcția cognitivă în Alzheimer, cu beneficii durabile la 12 săptămâni și optimizarea rețelelor structurale cerebrale.

Studiul demonstrează că pierderea severă a auzului post-radioterapie la copiii cu ependimom este asociată cu un declin semnificativ al funcțiilor cognitive și al abilităților de comunicare.

Meta-analiza pe 874 pacienți arată că boala RFC1 depășește sindromul CANVAS: 31% declin cognitiv, 18% semne de neuron motor superior și 8% parkinsonism, cu riscuri variabile în funcție de genotip.

Studiul demonstrează că cuantificarea automată prin AI a spațiilor perivasculare cerebrale este mai sensibilă decât evaluarea vizuală în detectarea asocierilor cu riscul vascular și declinul cognitiv.

Un studiu pe model animal arată că probioticul Clostridium butyricum și spermidina frânează declinul cognitiv asociat îmbătrânirii prin reducerea neuroinflamației și a stresului oxidativ.

Studiul MEMENTO (2.136 pacienți) arată că angiopatia amiloidă cerebrală (AAC) crește riscul de demență de 2,23 ori (criterii Boston V1.5) la 5 ani, fiind un marker critic în clinicile de memorie.

Studiul demonstrează că, prin axa microbiotă-intestin-creier, cafeaua cu și fără cofeină modulează distinct cogniția, inflamația și compoziția microbiotei intestinale la adulții sănătoși.

Studiul pe 74 de pacienți arată că deficitul cognitiv post-AVC afectează selectiv recuperarea motorie timpurie, rețeaua interhemisferică fiind un predictor cheie al succesului reabilitării.

Studiul evaluează impactul exercițiilor fizice (EXCAP) și al ibuprofenului asupra deteriorării cognitive induse de chimioterapie, demonstrând beneficii superioare ale exercițiului fizic.

Studiul demonstrează că terapia CBT-T este la fel de eficace și acceptabilă pentru pacienții cu tulburări alimentare și IMC ≥ 30 ca pentru cei cu IMC mai mic, fără rezistență terapeutică specifică.