Studii medicale: inflamatie

Studiul arată că inflamația sistemică mediază parțial (5,2%-6,1%) legătura dintre obezitate și depresie, sugerând că markerii inflamatori pot fi indicatori utili în practica clinică.

Revizuire Biological Psychiatry (2025, UCLA): insomnul activează inflamația sistemică (IL-6, NFκB), iar cele două acționează sinergic — modelul "two-hit" — producând deficite de recompensă și procesare emoțională mai severe decât fiecare factor separat. CBT-I poate reversa atât insomnul, cât și mark

Revizuire internațională despre rolul obezității și inflamației în insuficiența cardiacă cronică și acută. Noile terapii anti-obezitate (semaglutidă, tirzepatidă) și inhibitorii SGLT2 arată promisiune, dar studii mari sunt în curs pentru confirmarea impactului asupra mortalității.

Studiu de cohortă pe 20.497 adulți din NHANES (SUA) și CHARLS (China) (Lipids Health Dis 2025) demonstrează că indicele inflamator al colesterolului remnant (RCII = RC × log hsCRP) prezice independent mortalitatea de orice cauză, cardiovasculară și prin cancer.

Studiu transversal NHANES (19.856 adulți, BMC Cardiovasc Disord 2025) demonstrează asocierea indicelui sarcinii inflamatorii (IBI) cu insuficiența cardiacă: pacienții cu HF au IBI de 2,5× mai mare; quartilul superior cu risc crescut cu 46% (OR=1,46) independent de factori tradiționali.

Studiu pe 3.277 de persoane identifică 96 de situsuri CpG asociate cu tulburarea de stres posttraumatic în celulele imune, evidențiind rolul inflamației și al dereglărilor imune.

Trial randomizat (n=64, SUA) demonstrează că pacienții cu depresie majoră și CRP ridicat (≥3 mg/L) prezintă răspuns anhedonic mai puternic la provocarea cu LPS (+10,6 vs. +4,5 puncte SHAPS, p=0,007), corelat cu IL-6 (rho=0,77).

Subanaliza FOURIER la 889 pacienți cu AIID (artrită reumatoidă, psoriazis): evolocumab reduce decesul CV+IM+AVC cu 58% față de 19% la non-AIID (p=0,022). NNT=17. Reduceri LDL-C identice — beneficiul amplificat prin mecanisme independente.

Studiu NHANES (n=23.712 hipertensivi, 1999-2020): DII crescut (dietă pro-inflamatorie) asociat cu risc AVC: cuartila 4 vs. 1 → OR=1,44 (IC 95%: 1,19-1,74); per unitate DII: OR=1,08. Relație neliniară cu inflexiune la DII=0,29. Nomogramă AUC=70,93%.

Meta-analiza a 52 de studii (4.734 pacienți) demonstrează că agoniștii GLP-1 reduc semnificativ markerii inflamatori (CRP, TNF-alfa, IL-6) și cresc adiponectina în diabetul zaharat tip 2.

Consensul internațional GLIM confirmă la 5 ani validitatea criteriilor de diagnostic pentru malnutriție, susținută de 400 de studii, fără modificări ale parametrilor principali.

Cohortă prospectivă (n=18.295, NHANES 1999-2018): combinația de rezistență la insulină severă (eGDR scăzut) și inflamație marcată (SIRI ridicat) dublează riscul de mortalitate totală (HR=1,97) și cardiovasculară (HR=2,35) în sindromul CKM — efect sinergic confirmat, mai pronunțat la pacienții sub 60

Studiu Immunity 2025 (UCSD): preluarea particulelor (cristale urice, CPP, aluminiu, siliciu) de macrofage declanșează două căi transcripționale independente — AMPK→TFEB/TFE3 (lizozomală, acidificare) și JNK→AP-1 (inflamatorie, chemokine/citokine) — oferind perspective pentru tratamentul selectiv al

Receptorii CYSLTR2 și P2RY6 detectează ceramida C16:0 circulantă și activează inflamazomul NLRP3, agravând ateroscleroza independent de colesterol. Inhibiția lor genetică sau farmacologică este protectivă inclusiv în ateroscleroza complicată de boală renală cronică.

Studiul arată că indicele aterogen plasmatic (AIP) și hsCRP prezic independent riscul de diabet zaharat, iar combinarea lor crește semnificativ puterea de predicție la adulții de vârstă medie.