Studii medicale: insomnie

Studiul demonstrează că 4 ședințe de terapie prin repetiția imaginilor (IRT) reduc semnificativ frecvența și distresul coșmarurilor la tinerii cu PTSD complex, îmbunătățind calitatea somnului.

Un studiu pe 185.056 de participanți UK Biobank arată că 25,2% suferă de tulburări de somn, insomnia fiind cea mai frecventă (14,4%), cu impact major asupra sănătății mintale și cognitive.

Un studiu pe 1,87 milioane de adulți arată că anxietatea crește riscul de demență cu 49%, în timp ce insomnia are o contribuție modestă (12%), fără un efect cumulativ suplimentar.

Studiu de randomizare Mendeliană și model animal: insomnia crește glucoza și manoza sangvine, având o relație bidirecțională cu profilul metabolic; oleatul are un rol protectiv împotriva insomniei.

Meta-analiza (16 studii, 10 contribuie la MA): wearable-urile supraestimeaza TST si eficienta somnului, subestimeaza WASO fata de PSG. Niciun dispozitiv cu performante constant superioare. Oura Ring gen3 cel mai bun pentru latenta/eficienta; unele Fitbit pentru somn profund/REM. Utile pentru monitor

Studiu retrospectiv pe 54.844 pacienți: 6,3% inițiază benzodiazepine post-internare, 39,4% devenind utilizatori persistenți. Riscul e crescut la femei, pacienți cu BPOC și în secții oncologice.

Meta-analiza a 53 de studii indică un tipar comun de disbioză intestinală în tulburările de somn, marcat de scăderea bacteriilor producătoare de butirat și creșterea genului proinflamator Collinsella.

Studiul demonstrează că insomnia, coșmarurile și dezalinierea circadiană cresc independent riscul suicidar, sugerând că tratamentul somnului este o strategie esențială de prevenție a suicidului.

Sinteză comprehensivă din Nature Reviews Disease Primers: tulburarea de insomnie afectează 10% din adulți cu criterii complete, 30–45% cu simptome ocazionale. Terapia cognitiv-comportamentală pentru insomnie (TCC-I) rămâne tratamentul de primă linie, cu eficacitate superioară farmacoterapiei pe term

Terapia digitală CBT-I reduce 27-OHC seric și induce neuroplasticitate striatală la pacienții cu insomnie cronică, oferind un nou biomarker metabolic și neuroimagistic de monitorizare.

O revizuire sistematică pe 12 studii arată că eszopiclonul — cel mai recent Z-drug hipnotic — ameliorează nu doar insomnia, ci și simptomele depresive, anxioase și cognitive la pacienții cu tulburări psihiatrice comorbide, prin efecte farmacologice distincte față de benzodiazepine și alte hipnotice.

Meta-analiză pe 102 studii cu 1.141.955 de femei arată că 32% din femeile în perimenopauza și 30% în postmenopauza prezintă simptome depresive; insomnia atinge 42% în postmenopauza, iar anxietatea crește de la 29% la 39% după menopauza. Datele susțin screeningul psihiatric de rutină în această perio

Studiu de fază 3 dublu-orb, 596 pacienți japonezi cu insomnie: vornorexant 5 și 10 mg (antagonist dual al receptorilor de orexină) a redus latența de adormire cu ~10 minute față de placebo (p<0,001) și a crescut eficiența somnului cu 2,9–3,4 puncte procentuale, fără cataplexie, paralizie a somnului

J Sleep Res 2026: Revizuire insomnie si BCV. Cohorte mari+meta-analize: insomnie→risc crescut HTA, IM, AVC, IC, mortalitate CV (mai puternic la durată somn scurtă+insomnie persistentă). Randomizare Mendeliană (milioane participanți): susceptibilitate genetică insomnie→↑riscuri cardiometabolice (cauz

Studiul demonstrează că pacienții cu apnee de somn și insomnie cu somn scurt obiectiv (COMISA-ISSD) au un risc de 4,25 ori mai mare de a dezvolta hipertensiune arterială față de persoanele sănătoase.