Studii medicale: Migrena

Primul studiu randomizat față-în-față între galcanezumab și rimegepant pentru prevenția migrenei episodice, pe 580 de pacienți, a arătat eficacitate similară: 62% vs 61% răspuns la tratament preventiv (P=0,70), fără diferențe semnificative de siguranță.

Studiul EMIKETO demonstrează că dieta cetogenică (VLCKD) reduce semnificativ zilele lunare de migrenă la pacienții cu suprapondere, efectul persistând și după reintroducerea carbohidraților.

Revizuire sistematică (7 studii, 1.186 pacienți) și serie de cazuri arată că migrena declanșează crize neurologice funcționale la 65,1% din pacienți. Profilaxia farmacologică a migrenei singură (fără alte intervenții) a redus frecvența crizelor cu peste 50% la 73% din pacienți urmăriți.

Meta-analiză Molecular Psychiatry a 48 de studii (n=1.048): eTNS reduce semnificativ durerea în migrenă (SMD 1,03) și calitatea vieții (SMD 1,88) în combinație cu medicație, ameliorează depresia (SMD 0,45), fără efecte adverse severe — profil excelent de siguranță.

Sinteza analizează factorii de risc pentru progresia migrenei (de la episodică la cronică) și propune strategii de prevenție în asistența primară, subliniind impactul suprautilizării medicației.

Revizuire a 6 studii ce confirmă eficacitatea și siguranța zavegepantului intranazal (10 mg) ca tratament acut pentru migrena episodică, oferind o alternativă sigură cardiovascular la triptani.

Revizuire a țintelor non-CGRP în migrena: PACAP38 induce atacuri la 58% din pacienți, VIP la 71% (2h infuzie), adrenomedullina la 55%. Canalele BKCa induc migrenă la 21/22 pacienți. Nicio terapie aprobată, dar multiple piste promițătoare.

Women's Health Study (JACC): migrena cu aură dublează riscul cardiovascular la femei (HR 2,09) și îmbunătățește discriminarea modelelor de predicție CVD (c-index +0,005), dar nu realizează reclasificarea categorică semnificativă din cauza prevalenței limitate.

Meta-analiza pe 62.554 pacienți indică o prevalență a migrenei de 19% în BII, cu un risc de 1,5 ori mai mare față de populația generală, fiind mai frecventă în boala Crohn (24%) decât în colita ulc...

Studiu transversal (n=117) la Fuwai Hospital, Beijing. Trombi in situ în FOP detectați la 83,7% din pacienții cu AVC și 57,1% cu migrenă, față de 0% la asimptomatici. Trombii se asociază cu risc de 4,59 ori mai mare de AVC (IC 95%: 1,26–16,69).

Migrena cu aură asociază RR 2,1 pentru stroke ischemic (IC: 1,3-3,4), față de RR 1,0 în migrena fără aură. FOP prezent la 50-60% din MCA. Microembolismul declanșează depresia corticală propagată la 57% din modele animale și aura la 7,5% din pacienți cu FOP mare — model unificator pentru migrenă-stro

Meta-analiza arată că 49% dintre pacienții cu Parkinson suferă de cefalee, iar migrena este asociată cu un risc crescut de a dezvolta boala, sugerând o relație fiziopatologică complexă.

Migrena este o tulburare neurologică frecventă, caracterizată prin atacuri recurente care implică durere de cap severă și simptome neurocognitive sau senzoriale. Înțelegerea modernă a migrenei o împarte în mai multe faze: prodrom (sau premonitoriu), aură, durere de cap și postdrom.

Migrenele și cefaleele de tip tensional reprezintă unele dintre cele mai frecvente și invalidante tulburări neurologice, contribuind substanțial la povara globală a durerilor de cap. Conform datelor din studiul Global Burden of Disease 2021 (GBD 2021), aceste afecțiuni se află printre principalele c

Migrena este una dintre cele mai frecvente și debilitante afecțiuni neurologice la nivel global, afectând peste 1 miliard de persoane. Deși cauzele precise rămân complexe și multifactoriale, există un interes tot mai mare pentru rolul pe care factorii dietetici îl pot avea în