Studii medicale: Somn

Studiu de cohortă (n=311.576) demonstrează că depresia crește cu 74% riscul de tulburări gastrointestinale funcționale, somnul sănătos mediind 6,02% din această asociere pe parcursul a 15 ani.

Meta-analiză pe 25 de studii randomizate cu 6.812 participanți a evaluat efectul agomelatinei asupra somnului. Agomelatina a îmbunătățit semnificativ calitatea subiectivă a somnului (SMD = 0,31) și a redus cu 41% riscul de insomnie față de placebo, fără efect demonstrat pe durata obiectivă a somnulu

Declarație Nature Reviews Cardiology după workshop NHLBI: somnul și ritmurile circadiene sunt esențiale pentru reziliența cardiovasculară; tulburările lor exacerbează hipertensiunea, diabetul și obezitatea; intervențiile comportamentale, cronoterapia și politicile publice pot îmbunătăți semnificativ

Cohortă NHANES pe 27.227 de adulți: la persoanele sănătoase, 5-8 ore de somn reduc mortalitatea cu 45% față de somnul scurt (HR 0,55), iar la cele cu factori de risc cu 20%, dar la pacienții cu boală cardiovasculară deja instalată acest beneficiu dispare.

Cohortă UK Biobank (380.105 participanți, urmărire mediană 12,94 ani): persoanele nonfrail cu somn sănătos au un risc de MACE cu 44% mai mic față de cele cu fragilitate și somn neadecvat (HR 0,560; p<0,001); somnul sănătos reduce și riscul MACE la persoanele pre-frail (HR 0,815).

Meta-analiză pe 18 studii PSG arată că administrarea de canabis nu modifică obiectiv parametrii somnului la doze terapeutice (≤10 mg THC). Sevrajul la consumatori cronici produce reducerea somnului total cu 45–90 de minute, creșterea latenței de adormire și rebounds de somn REM persistente 2–6 săptă

Fragmentarea somnului crește expresia pericitelor de tip M în cortexul prefrontal, accelerând declinul cognitiv independent de patologia Alzheimer, oferind o nouă țintă terapeutică vasculară.

Studiu prospectiv pe 80.414 adulți (UK Biobank) arată că recuperarea somnului în weekend (>1,5h) scade riscul de diabet tip 2 cu 36% la cei cu deficit săptămânal, în timp ce pierderea somnului îl c...

Meta-analiză umbrellă bazată pe 6 meta-analize a demonstrat că insomnia cronică se manifestă prin tulburări majore ale somnului subiectiv, dar cu modificări obiective minime la polisomnografie. Markerii de stres (BDNF, cortizol) arată cel mai mare impact biologic real, susținând un model biopsihosoc

Analiză a 889.989 participanți (China Kadoorie Biobank + UK Biobank) identifică 134.227 cazuri cardiovasculare. Venitul scăzut și somnul suboptimal (&lt;7h sau &gt;9h) cresc independent și combinat riscul cardiovascular și mortalitatea, în ambele contexte culturale.

Studiu clinic randomizat pe 364 de pacienți cu insomnie: seltorexantul, antagonist selectiv al receptorului orexină-2, a îmbunătățit inițierea și menținerea somnului pe 14 zile, cu efect menținut și mai puține reacții adverse decât zolpidemul.

Analiză prospectivă pe 86.219 de adulți din UK Biobank, cu somnul măsurat obiectiv prin accelerometru. Fiecare creștere cu o oră a variabilității nopți-la-noapte a duratei somnului s-a asociat cu un risc cu 19% mai mare de evenimente cardiovasculare majore, independent de riscul genetic.

O meta-analiză pe 44 de studii și 7.614 pacienți a analizat somnul în tulburarea bipolară pe faze afective: calitate slabă a somnului la 52% în eutimie și insomnie la 63% în faza depresivă, cu profiluri distincte ale arhitecturii somnului în depresie și manie.

O meta-analiză în rețea a comparat trei antagoniști ai receptorilor de orexină — daridorexant, lemborexant și suvorexant — la 5.198 de adulți cu insomnie. Toate au depășit placebo, iar daridorexant 50 mg a ameliorat cel mai mult durata somnului, fără toleranță sau insomnie de rebound.

Analiză secundară a unui trial randomizat pe 197 de adulți cu exces ponderal din Spania. Trei programe de post intermitent zilnic (fereastră de masă de 8 ore, matinală, tardivă sau autoaleasă) nu au modificat semnificativ somnul, dispoziția sau calitatea vieții față de îngrijirea uzuală, indicând o