Studii medicale: Somn

BMC Medicine 2025 (NHANES, n=1.903): relație în formă de U între somnul de recuperare din weekend și rezistența la insulină — interval optim 0,7–1h (OR 0,63 HOMA-IR), compensare excesivă ≥2h crește riscul cu 88% (OR 1,88 METS-IR).

Meta-analiză (42 RCT-uri, 4.245 adulți): educația pentru igiena somnului reduce ISI cu 3,4 puncte față de baseline, dar este inferioară CBT-I (MD −3,8), exercițiului fizic (−2,9) și acupresuri (−1,9). Utilă ca componentă CBT-I, nu ca monoterapie.

Studiul ICAN arată că ameliorarea somnului la copiii cu ADHD se corelează cu reducerea inatenției raportate de părinți și confirmă impactul luminii LED asupra ritmului circadian.

Meta-analiză olandeză (47 studii, J Sleep Research, mai 2025): prevalența insomniei diagnosticate prin interviu DSM standardizat este de 12,4% (IC 95%: 9,0–16,8%) în populația generală, cu variații geografice: Europa 9,9%, America de Nord 16,2%, Oceania 19,2%.

Studiul demonstrează că stimularea transcutanată a nervului vag (taVNS) îmbunătățește calitatea somnului și reduce severitatea insomniei cronice, fără efecte adverse, comparativ cu placebo.

Suplimentarea cu omega-3 îmbunătățește calitatea somnului la pacienții cu diabet zaharat de tip 2 prin reglarea genelor ceasului circadian (Clock, Bmal1, Per2) în hipotalamus.

Revizuire sistematică: apneea obstructivă în somn este factor de risc independent pentru hipertensiune, prezentă la 60–90% dintre hipertensivii rezistenți. CPAP reduce tensiunea arterială, mai ales la pacienții cu HTA rezistentă.

Studiu prospectiv pe 16.957 participanți (CHARLS + NHANES): sindromul circadian crește riscul de mortalitate de orice cauză cu 79% în cohorta chineză și cu 21% în cea americană.

UCL Queen Square Institute of Neurology, Londra, Marea Britanie. Publicat în Sleep Medicine Reviews, 27 aprilie 2025 (vol. 102096). Revizuire teoretica a mecanismelor neurobiologice care stau la baza percepției eronate a starii de somn în tulburarea de insomnie — fenomenul prin care pacienții

AHA Scientific Statement (Circ Cardiovasc Qual Outcomes, 2025): sănătatea somnului = 7 dimensiuni (durată, continuitate, timing, regularitate, funcționare diurnă, arhitectură, absența tulburărilor). Somn deficitar → HTA, BCI, diabet, obezitate, inflamație, mortalitate CV crescută. Recomandare integr

Cea mai mare analiză genomică gene×somn pentru tensiunea arterială (811.405 indivizi, 59 cohorte) descoperă 22 loci noi mapați la 23 de gene — cu suprapunere minimă între somn scurt (12 loci) și lung (10 loci) — implicând căi neurologice, tiroidiene, metabolismul osos și hematopoieza.

Studiu prospectiv pe 396.918 adulți (UK Biobank) care asociază tulburările de somn (hipersomnia, somnul scurt) cu un risc crescut de scleroză laterală amiotrofică și demență frontotemporală.

Studiul demonstrează că terapia cognitiv-comportamentală pentru insomnie (CBT-I) este superioară terapiei de acceptare (ACT-I), aderența fiind cel mai important predictor al succesului terapeutic.

Studiul de randomizare mendeliană demonstrează că insomnia și durata scurtă a somnului sunt cauzal asociate cu un risc crescut de fibrilație atrială, independent de alți factori de risc cardiovascu...

IPD meta-analizâ (36 RCT, n=9.434): CPAP reduce TA semnificativ la pacienÜii cu OSAS Üi TA necontrolatâ la baseline; beneficiu minim la cei cu TA controlatâ.