Studii Medicale — Neurologie

Review Biology 2023: supraviețuitorii IM au risc de demență crescut de 1,6–2,5× față de persoanele fără IM. Mecanisme: hipoperfuzie cerebrală (↓FEVS, ↓TA), microembolism (tromb mural, FA post-IM), inflamație sistemică, ateroscleroză cerebrală. Tratamentul optimal post-IM și reabilitarea cardiacă red

Analiză sistematică a 18 evaluări economice complete: la adulți cu epilepsie rezistentă la medicamente, chirurgia, stimularea nerv vag și neurostimularea responsivă (RNS) sunt cost-eficiente. La copii, chirurgia rămâne neconcludentă, iar dieta cetogenă nu este cost-eficientă (3 studii negative). DBS

Am J Cardiol 2023: cardiopatia atrială — substrat atrial protrombotica (dilatare AS, fibroză atriala, disfuncție LAA, NT-proBNP crescut) creste riscul de AVC chiar fara FA documentata. ARCADIA trial: apixaban vs. aspirina la AVC criptogenic+cardiopatie atriala — nesemnificativ. Anticoagularea la AVC

WJ Diabetes 2023: disglicemia (hiper-, hipoglicemie) are efecte pro-aritmice multiple — FA cu risc crescut 40–80% la diabetici, QT prelungit, fibroză atrială. Hipoglicemia acuta → activare simpatică masivă → FV. SGLT2i reduc MSC cu 30–40% și FA cu 20–25%. Management integrat diabetologic-cardiologic

O revizuire sistematică a 139 de studii neurobiologice analizează modificările electrofiziologice ale adormirii la om: atenuarea progresivă a undelor alfa, apariția undelor teta și emergența complexelor K și a fuselor de somn marchează tranziția de la starea de veghe la somn. Lipsa standardizării de

O meta-analiză pe 33.411 pacienți din 7 studii clinice arată că AVC-ul în antecedente crește cu 37% riscul cardiovascular în insuficiența cardiacă cu fracție de ejecție redusă și cu 49% în cea cu fracție de ejecție păstrată.

Un studiu de fază I pe 12 pacienți cu AVC cronic arată că stimularea profundă a nucleului dentat cerebelos, combinată cu recuperare fizică, produce o ameliorare mediană de 7 puncte pe scala Fugl-Meyer, cu până la 15 puncte la cei cu funcție distală parțial prezervată.

Epilepsia rezistentă la medicamente afectează circa o treime din cei 51 milioane de pacienți cu epilepsie. Revizuire a definiției ILAE, mecanismelor de rezistență farmacologică și opțiunilor terapeutice — chirurgie, stimulare vagală, dietă cetogenică.

Un studiu pe 129 pacienți cu tulburări parkinsoniene arată că testul αSyn-SAA detectează boala Parkinson cu sensibilitate de 100% și atrofia multisistem cu 92,6%, diferențiind sinucleinopatiile de tauopatii cu specificitate de 70-75% — instrument diagnostic promițător.

Sub-analiță prespecificată și post hoc a studiului de fază III TITAN pe 1.052 de pacienți cu cancer de prostată metastatic sensibil la castrare: apalutamida plus deprivare androgenică reduce mortalitatea față de placebo indiferent de volumul bolii, cu beneficiu maxim în boala metacronă cu volum scăz

Revizuire sistematică și meta-analiză: bărbații infertili prezintă risc semnificativ mai mare de mortalitate globală și de cancer testicular, melanom și cancer de prostată față de bărbații fertili, susținând că infertilitatea masculină este un semnal al vulnerabilității biologice sistemice, nu numai

Studiu în Cell: măduva craniană are profilul molecular cel mai distinct față de alte oase, cu neutrofile de stadiu tardiv și conexiuni directe cu meningele (SMC). Imagistică PET-TSPO în Alzheimer, AVC și SM arată distribuție spațial-specifică per boală, deschizând noi perspective diagnostice.

TRAILBLAZER-ALZ 2, 1.736 pacienți, Alzheimer timpuriu: donanemab încetinește progresia cu 35,1% (iADRS, p<0,001), cu 80% clearance amiloid la 76 săptămâni. ARIA-edeme la 24%. Trei decese tratament-relatate. Beneficiu mai mare în stadiu precoce (tau scăzut).

Meta-analiză pe 7 studii RCT: hipotermia 32–34°C nu aduce beneficii față de normotermie/36°C după stop cardiac la adult (RR supraviețuire=1,06; RR neurologic=1,27). Certitudine scăzută. Prevenirea febrei rămâne esențială.

Cel mai mare GWAS cefalee cluster (4.777 cazuri, 31.575 controale): 8 noi loci, heritabilitate 14,5%, fumatul cauzal (cauzalitate genetică >0,6) prin randomizare mendeliană. 10 gene druggable printre cele 20 prioritizate. Corelații genetice cu ADHD, depresie, migrenă.