Studii Medicale — Neurologie

Cercetările anterioare au arătat că modificările nivelurilor de colesterol și ale altor lipide pot fi asociate cu patologia tau și contribuie la declinul neurodegenerativ întâlnit în bolile precum degenerescența lobar-frontotemporală (FTLD) și Alzheimer. În mod particular, mu

Boala Parkinson este una dintre cele mai frecvente boli neurodegenerative, cu un impact major asupra funcției motorii și asupra proceselor cognitive. Diagnosticul clinic devine de obicei evident abia după ce au survenit leziuni semnificative în substantia nigra pars compacta, când apar semne motorii

Un studiu recent publicat în Nature Human Behavior vine să contrazică mitul conform căruia utilizarea tehnologiilor digitale ar accelera declinul cognitiv și riscul de demență. În loc să inducă efecte negative, aceste tehnologii apar asociate cu menținerea și chiar îmbunătățirea funcțiilor cognitive

Pentru mulți pacienți, implantul cohlear a fost cea mai de succes tehnologie neuro-electronică în redarea auzului. Însă pentru cei la care nervul cohlear este prea afectat pentru un astfel de implant, alternativa actuală – implantul auditiv de trunchi cerebral (ABI) – oferă r

Un studiu recent realizat de cercetători de la University of Michigan, publicat în aprilie 2025 în revista Psychedelics, a arătat că un singur dozaj al unui compus psihedelic poate îmbunătăți semnificativ flexibilitatea cognitivă la șoareci, efectele persistând până la

Un studiu publicat recent în The Lancet- Regional Health Americas, realizat pe baza datelor din cohorta națională reprezentativă Add Health din SUA, aduce o contribuție semnificativă la înțelegerea momentului de debut al factorilor de risc pentru boala Alzheimer. Cercetarea a inclus adulți tineri și

Un studiu recent publicat de cercetători din Germania, realizat pe baza cohortelor longitudinale DELCODE, susține ferm includerea declinului cognitiv subiectiv (Subjective Cognitive Decline – DCS) ca o etapă clinică și moleculară distinctă în cadrul continuumului bolii Alzheimer, conform

Un nou studiu publicat pe 23 aprilie 2025 în revista Neurology, jurnalul oficial al Academiei Americane de Neurologie, arată că sindromul metabolic – un cumul de factori precum obezitatea abdominală, hipertensiunea arterială și glicemia crescută – este asociat cu un risc crescut de

Un studiu sistematic și meta-analitic publicat în jurnalul Alzheimer's & Dementia a analizat diferențele în cogniția socială între persoanele cu deficit cognitiv ușor (DCU) și cele cu demență. Studiul a fost realizat pe baza a 28 de cercetări transversale și a inclus 2409 participanți, fiind cea mai

Un studiu publicat recent în Science Advances a adus dovezi esențiale privind funcția crucială a ATP-ului intracelular (adenozin trifosfat) în menținerea fluidității citozolului neuronal și în prevenirea agregării patologice a proteinelor în boli neurodegenerative precum boala Parkinson și scleroza

Un nou studiu prospectiv multicentric desfășurat în Japonia și publicat pe 21 februarie 2025 în Journal of Neurosurgery aduce în atenție un factor major neglijat în evaluarea riscului de accident vascular cerebral ischemic (AVC) la pacienții cu stenoză carotidiană ușoară. Stu

Boala Alzheimer este caracterizată printr-o multitudine de ipoteze biologice - colinergică, inflamatorie, virală, mitocondrială, vasculară, tau, amiloidă ș.a. - însă niciuna dintre ele, luată individual, nu a reușit să stopeze sau să inverseze progresia bolii. Oameni de știință de la Institutu

Obezitatea este elementul central în sindromul metabolic și reprezintă o problemă majoră de sănătate publică la nivel global. În mod normal, echilibrul energetic este menținut de hormonul leptină (LEP), care semnalizează în hipotalamus reducerea aportului alimentar. Mutanții cu def

Glioamele maligne de grad înalt, inclusiv gliomul difuz de linie mediană (DMG) cu mutație H3K27M, rămân printre cele mai agresive tumori cerebrale la copii și adulți tineri, având un prognostic extrem de nefavorabil. Studiul cercetătorilor de la Universitatea din Michigan, Dana Farber Cancer Institu

Un nou studiu folosind imagistica prin rezonanță magnetică funcțională (fMRI) la sugari demonstrează că bebelușii pot stoca informații episodice chiar de la vârsta de 12 luni, contrar ideii conform căreia memoria lor nu este suficient dezvoltată în această etapă. Timp de multă vreme, cer