anxietate incurabila
Flavi: nu e normal sa te simti rau in prima zi cind iei un tratament. replica asta pe care o au unii doctori cu ai rabdare citeva zile e o placa veche demodata si nu face decit sa iti manince timp inutil si total pe linga tratament. cind spui ca te simti rau de tot inseamna ca tratamentul respectiv e categoric nepotrivit pt tine. fii atenta cu sanatatea ta. cei mai multi psihiatri din romania sint total pe linga diagnostic/tratament. e timpul tau sint banii tai si mai ales sanatatea ta. asta cu ai rabdare sa isi faca tratamentul efectul e pt cobai.
Andreeai: eu am luat arketis la recomandarea unei incompetente de dr din focsani mare sefa de sectie la psihiatrie... a doua zi nu mi-a mai trebuit. am plecat intins la buzau la dr ionescu. mi-a dat reteta pe care o iau de aproape 2 ani. m-am simtit mai bine din prima zi. asa cum spune si Costiholo un antidepresiv de ultima generatie este Cipralexul. Ar mai fi si Efectinul dar cel mai bun sfat/tratament ti-l da un psihiatru competent.
Emma: da depresia se trateaza in 90 din cazuri evident exista si riscul recaderii. anxietatea doar se amelioreaza. din ce spui tu e cumplit ca nu cauti tratamentul care sa iti amelioreze starea. sfatul meu: mergi la spitalul nifon-buzau si cere o consultatie domnului dr ionescu.
Pentru toti cei interesati: am facut psihoterapie hipnoza ericksoniana terapie comportamental cognitiva si alte inutilitati din domeniul psihologiei. aveti grija pe unde mergeti ca eu am fost la tot felul de clinici si psihologi cu titluri pompoase si m-am ales doar cu mari pierderi de bani si timp. cine spune ca s-a vindecat de tulburarile astea prin psihoterapie inseamna ca nu a avut diagnosticul de depresie anxietate panica. astea sint aiureli. puteti incerca eu nu fac decit sa va avertizez. nu interzic nimanui sa incerce. numai sa nu plingeti dupa bani si timp. multa sanatate tuturor
am pus virgule pe unde trebuia dar vad ca administratorii forumului renunta la ele. e cam dificil de inteles uneori cind virgulele lipsesc.
Va multumesc f mult de sfaturi.Ceea ce nu am precizat a fost faptul ca tratamentul cu Seroxat pe care inca il mai urmez si-a facut efectul dar numai pt. 2 luni.Acele 2 luni m-am simtit excelent atunci am vazut practic diferenta.Nu invinovatesc pe nimeni pt. ca ma simt asa.Consider ca psihologul m-a ascultat si chiar daca de multe ori ieseam de la sedinte f f f f tulburata cateodata ma simteam si bine ca m-am descarcat dar nici starea asta nu tinea tare mult.Stiu ca trebuie sa am rabdare si sa incerc in continuare.Dar pana cand acum am dat-o in bara cu licenta am pierdut un an de master scade randamentul in toate domeniile.Din cate am citit eu exista si acea depresie endogena care se presupune ca ar avea o cauza strict neurologica daca am inteles bine deci care nu este pe fond psihic.Daca e asta atunci de ce mai mergem la psiholog
Pt Flavi : Din cate am citit citit Arketisul e acelasi lucru cu Seroxatul.Spre ex eu nu am avut efecte secundare doar o usoara stare de greata in cam primele 2 saptamani.Dar dupa cum s-a mai zis depinde de organismul fiecaruia.Am mai luat si alte medicamente cum ar fi Anxiarul dar din fericire nici de la acesta nu am avut efecte secundare chiar deloc.Singurul medicament cu care nu m-am prea impacat a fost Carbamazepina care mi-a dat ameteli puternice mergeam pe strada si nu stiam de ce trag intr-o parte.Stiu ca nu este etic pt. o fata sa vorbeasca de asa ceva dar prefer totusi sa o spun cu scopul de a oferi un sfat la fel cum am primit si eu:nu consumati alcool cu sau fara medicamente.Eu am ajuns sa beau pt ca nu puteam dormi noaptea imi e frica si acuma de intuneric simt prezenta cuiva in camera.Dupa multe nopti de degustat vin am ajuns sa aud sunete obsesive la un prieten chiar am vazut in baie o mana care iese de sub cada si vroia sa ma prinda de picioare pe natunci nu luam nici un fel de medicament.Aveti va rog mare grija mie alcoolul imi crestea anxietatea a doua zi dimineata dupa ce ma trezeam.Chiar daca s-au repetat anumite idei sper ca v-am putut ajuta macar cu un sfat... :
Am fost ieri la doctor.f rau m-am simtit de la arketis. am intrat in depresie si-mi doream sa mor doar sa nu mai am starea aia asa ceva eu pana acum nu am mai simtit.mi-a schimbat tratamentul cu cipralex seara si ritrivol de 3 ori pe zi.dar nu vreau sa ajung o drogata si nu le-am luat. in schimb am luat aseara niste picaturi de la un doctor homeopat seara si am reusit sa adorm fara pastile. daca o sa vreau sa merg in continuare cu picaturile homeopate o sa tre sa nu mai iau pastile. fac si reflexo terapie si cea care imi face reflexo ma tot bate la cap sa nu mai iau pastile si sa merg pe tratamentul homeopat nici nu stiu ce e mai bine. as putea sa-i dau o sansa.
Parerea mea este ca nu faci altceva decat sa pierzi timpul picaturile de la tratamentul homeopat nu te va ajuta in aceste boli tratamentele alternative sunt egale cu zero. Aici este vorba despre un dezechilibru chimic la creier mai binezis glanda pineala este afectata este un proces mai compex in care si rinichii sunt implicati intr-o anumita masura in combinatie cu Hipotalamus. Si in special glanda pineala in procesul de secretie a asa zisei serotonina etc etc ar fi multe de spus foarte bine documentat este Florin Radu. Deci parerea mea este sa urmezi tratamentul medicului tau Cipralexul este foarte bun si rivotrilul combinatia asta este destul de buna eventual incearca se nu iei rivotrilul de la pranz si vezi cum te simti nu cred ca este nevoie de trei ori pe zi rivotril cred ca ajunge dimineata si seara si daca o sa fie bine si cred cu siguranta ca va fi bine cand vei merge la control sa-i spui medicului ca la pranz nu a fost nevoie sa iei rivotril.Asta este paraerea mea eu cred ca cu restul tratamentelor alternative nu faci altceva decat sa-ti lungesti boala si sa pierzi timpul acesti reflexo-terapeuti nu au cunostinte despre bolile dpresive si psihice Sanatate iti doresc.
Flavi: Sint 100 de aceeasi parere cu Costiholo. tratamentele homeopate/ naturiste/ psihoterapie/ reflexo/ etc sint inutile. eu iti spun din experienta. tu faci cum crezi ca iti e mai bine. cipralex si rivotril e o schema de tratament de nota 10. bineinteles ca difera de la caz la caz/ teoretic ar trebui sa te simti bine din prima zi. Multa sanatate
In locul virgulei am folosit semnul slash.
PENTRU TOTI PSIHOTERAPEUTII/ HOMEOPATII/ REFLEXOTERAPEUTII SI ALTFEL DE PRACTICANTI DE MEDICINA ALTERNATIVA PROPUN URMATOAREA AFACERE PROFITABILA DE AMBELE PARTI: cine crede ca e competent si poate vindeca anxietatea eu ii depun in cont suma solicitata in schimbul tratamentului care inlatura pentru cel putin un an de zile anxietatea generalizata. pentru ca totul sa fie ok vom incheia un contract la notariat/ cind sint vindecat aveti acces la banii din cont. Astept oferte numai pe forum. Bani inainte nu mai dau ca m-am fript de prea multe ori.
Buna tuturor Am scris si la alte subiecte, dar ce vreau sa punctez si eu aici :FR are perfecta dreptate.Ma confrunt de aprox.7 ani cu asa ceva.Am crezut candva ca sunt vindecata:dupa o combinatie reusita seroxat-rivotril in urma multor incercari esuate, m-am simtit super 1 1/2 ani, dar am facut o recadere.Apoi, am incercat de toate, dar cu rezultate pe termen scurt:iridologie, acupunctura, bioenergie, tratamente naturiste scumpe.Pot sa spun ca dupa atata amar de vreme am ajuns la concluzia ca numai medic.alopate dau rezultate, dar si dependenta.Asta s-a intamplat in cazul meu.Am facut a nu stiu cata incercare sa renunt la ele, dar de fiecare data imi reveneau starile.Am invatat un lucru de la Prozac:Daca vreau sa fiu functionala, trebuie sa iau trat.Ma ingrijoreaza faptul ca am luat destul de mult in greutate, ca depind de niste amarate de med.Florine, sunt intru totul de acord cu tine.Ar trebui sa facem ceva in sensul asta:sa nu mai fim mintiti la infinit Eu cred ca, momentan, se stiu prea putine lucruri despre aceasta afectiune psihica, care se pare ca ar fi si boala secolului.Daca cineva din cei care ne trateaza pe noi ar fii in pielea noastra, ar vedea ce diferenta e de la teorie la practica Sa speram ca va veni si vremea noastra Pana atunci, sfatul meu sincer:daca nu ati luat med.alopate si starea voastra nu e disperata, ganditi-va de n ori inainte de a le lua.Eu, de la o oboseala mai accentuata am ajuns sa depind de med.Un diag.gresit si usurinta cu care se dau aceste med.te fac din om -neom.
Emy60:Nimeni nu recurge la tratamente daca nu sunt probleme/ ceea ce trebuie sa incercam noi sa facem este sa incercam sa-i ajutam pe cei care sunt hai sa le zicem debutanti in bolile acestea/a spus-o si Florin Radu si o spun si eu:Cei care sufera de aceste stari de anxietate generalizata/si aici pot fi cuprinse multe denumiri de diagnostic in functie de medicul la care mergem.aceste maladii nu pot fi tratate nici la homeopat si nici la reflexo-terapeut sau la bioenergoterapeut/singurul care mai poate face ceva dar...numai in faze usoare este cel care cu adevarat este tratat prin hipnoza dar si aici este pe termen scurt.Atat timp cat este vorba despre un dezechilibru chimic chiar si energetic al creierului singurele care poate ameliora sunt aceste medicamente alopate care au in continutul lor enzimele sau ceva din continutul proteinei de care creierul are nevoie.Deci tratamentul trebuie personalizat si in functie de aceasta se vor stopa crizele.Sa nu mai pierdem timpul si bani cu alternative ca este in dezavantajul nostru.
Emy60: ce putem face cei care sintem patiti incercam sa le impartasim si altora experientele/ sa le mediatizam. din pacate am fost hulit de multe ori/ cindva luasem decizia de a nu mai scrie pe acest forum/ dar pentru 2-3 persoane care bateau cimpii mi-am zis ca nu merita ceilalti sa nu fie informati si precauti. Marius Mariusvcr din pacate nu a mai scris/ nu a mai revenit. aveam multe de invatat de la el/ de fapt invatam unii de la altii. Costiholo are o experienta de viata la fel ca a noastra/ cei mai batrini in boala, iar pentru faptul ca isi face timp sa scrie pe forum ar trebui sa ii multumim. Daca il poate ruga cineva pe Mariusvcr sa revina ar fi si mai bine. Oricum trebuie sa ii multumim si lui ca a scris aici/ de fapt trebuie sa multumim tuturor care vin cu informatii constructive/ experiente. Iti multumim si tie ca ai scris. Dependenta de medicamente NU este o fatalitate. Eu am 10 ani si 4 luni de cind iau medicamente zi de zi. In perioada asta nu am consumat niciun fel de alcool si. merg pe 11 ani . Am luat in primii doi ani cite 8 pastile pe zi. Suna inspaimintator nu Acum iau doar 3 pe zi. Important e ca raminem functionali cu aceste medicamente. Daca nu erau ce faceam Eu unul nici nu puteam iesi din casa. sanatate si multumiri tuturor ce scriu aici pentru ca altii sa nu mai treaca prin ce noi am trecut deja/ sa nu piarda timp si bani/ sa nu isi faca iluzii.
Buna, Ma stiti unii dintre voi, sunt veterana in TOC si depresie. Pentru mine ca persoana de 9 ani incoace viata a fost o lupta continua cu perioade usoare, grele si foarte grele. Cea mai dureroasa perioada a fost cea in care am fost pusa pe medicatie subdozata sau total ineficienta care a inrautatit afectiunea de baza. Daca ii dai unuia cu TOC tulburare obsesiv-compulsiva un neuroleptic in doza mare, l-ai terminat, i se accentuaza simtomatologia inzecit. Nu spun eu, spun medici pe site-uri de sanatate din afara. Mare atentie la antidepresive, ele nu sunt invechite sau noi si neaparat mai bune. Ele se potrivesc sau nu pacientului Asta am invatat eu, citind si rascitind experientele si raspunsurile unor dr competenti. Pur si simplu, cipralex, un medicament foarte bun pentru unii cu rezultate excelente nu se potriveste altora. De ce nu se stie Dar este foarte posibil sa-i mearga de minune Prozacul care a fost primul inhibitor al recaptarii de serotonina descoperit. Foarte bun in tratarea TOC-ului este Anafranil, dar este din ce in ce mai putin utlizat din cauza efectelor secundare neplacute. Se recomanda numai atunci in cazurile de rezistenta la antidepresive noi. Da, din pacate se pare ca exista un nr mic de pacienti care NU raspund la terapiile alopate conventionale. Imaginati-va cat chin pot indura oamenii aia si poate si asta va va ridica putin moralul. Un alt aspect al antidepresivelor este timpul acordat. Trebuie sa treaca cel putin 8, uneori 10 sapatamani in care sa se ajunga la doza cea mai mare posibila ca dr sa traga concluzia ca merge sau trebuie schimbat. Necesita multa rabdare din partea pacientului caci simptomele inca raman si sunt deranjante pe aceasta perioada. Dozajul, pentru a evita efectele neplacute trebuie inceput de la doza cea mai mica posibila, sfert de pastila sau in cazul Prozacului liquid se poate incepe de la un gram pe zi. Sunt persoane sensibile care nu pot tolera si de aceea se incepe cu aceasta doza mica. Mare atentie la doza de benzodiazepine Sunt bune, taie anxietatea dar tare pacatoase. Adica ele pot da dependenta. Nu stiu care e mai addictive ca celalat, dar se pare ca xanax este cel mai blamat dintre toate. Respectati cu sfintenie doza data de dr, nu mariti sau micsorati doza dupa ureche. Referitor la terapiile naturiste, sunt bani aruncati pe geam. Va doresc sanatate si desigur mai vorbim
Prozac:
In mare parte ai dreptate, dar nu in totalitate. Intr-adevar cine nu raspunde pozitiv tratamentului cu antidepresive de ultima generatie se incearca antidepresivele medii cu reactii adverse mai frecvente cu timp de efect intirziiat. despre cele clasice nu mai vorbesc. Ideea e sa se mearga pe antidepresive de ultima generatie, potrivit OMS si clasificarii in 3 a antidepresivelor, dar cred ca deja esti la curent cu asta. Ai dreptate se trateaza bolnavul si nu boala, dar scopul ISRS de ultima generatie este ca sa mentina bolnavul activ si nu sedat, iar timpul de raspuns sa fie de maxim 24 de ore, nu de 8 sau 10 saptamini. Este cert ca extremele temporale ale unei boli psihice pot fi de la 1 luna la 28 de ani, dar mare atentie la medicul diagnostician.
Sanatate!
In mare parte ai dreptate, dar nu in totalitate. Intr-adevar cine nu raspunde pozitiv tratamentului cu antidepresive de ultima generatie se incearca antidepresivele medii cu reactii adverse mai frecvente cu timp de efect intirziiat. despre cele clasice nu mai vorbesc. Ideea e sa se mearga pe antidepresive de ultima generatie, potrivit OMS si clasificarii in 3 a antidepresivelor, dar cred ca deja esti la curent cu asta. Ai dreptate se trateaza bolnavul si nu boala, dar scopul ISRS de ultima generatie este ca sa mentina bolnavul activ si nu sedat, iar timpul de raspuns sa fie de maxim 24 de ore, nu de 8 sau 10 saptamini. Este cert ca extremele temporale ale unei boli psihice pot fi de la 1 luna la 28 de ani, dar mare atentie la medicul diagnostician.
Sanatate!
mariusvcr Buna tuturor! am citit in mare parte comentarile voastre, si la intentia lui Florin de a mai reveni pe acest forum m-a facut sa scriu din nou! intr-adevar aici s-au scris multe si pro si contra. Multi nu au inteles de fapt despre ce se vb, si asa s-a ajuns din partea unora ca subiectele sa devieze de pe o traiectorie la alta, si la un moment dat am renuntat sa mai scriu, deoarece erau prea multe certuri si neintelegeri. Revenind la problemele sistemului neurovegetativ sunt foarte de acord cu Florin unde explica ca; medicamentele de noua generatie au efecte adverse de intensitate mica si rezultate benefice chiar de la inceputul tratamentului (exact ca o masina noua cu dotari supersofisticate fata de una din anii 90). Pot spune ca in aproape 13 ani de probleme de anxietate panica si chiar depresie prin care am trecut am invatat multe, si am luat tot felul de medicamente care m-au ajutat si nu m-au ajutat. Este foarte greu mai ales la inceput cind apar stari de anxietate si panica la cei suferinzi, cind nu iti cunosti boala si mergi repede la medicul psihiatru, la care tu nu poti sti ce capacitati are si ce te-ar putea ajuta si te indoapa de medicamente care mai de care, si la un moment dat te trezesti dupa ani si zeci de ani ca nu ai scapat de boala, dai bani si timp pierdut sasamd. Este foarte foarte important de la inceputul tratamentului ce medicatie ti se da deoarece daca nu esti bine tratat boala recidiveaza, si dupa aceea este extrem de greu de tratat (exclus vindecat) asa ceva nu exista, poate in lumea paradoxala care nu o cunoastem. Revenind la medicatie e ca tot ce va pot spune e numai pe probe si nu vorbe. Ginditiva ca din 1997 iau antidepresive si anxiolitice si in mare parte cunosc ce benefice s-au fatale pot fi ulterior. Este adevarat la inceput orice antidepresiv era bun si ma simteam bine cu el si intr-un timp foarte scurt, doar ca efectele adverse erau diferite. Pe vremea aceea era celebra fluoxetina (prozacul) care dadea rezultate destul de bune, dar medicul care il aveam nu mi-l administra corect si starea a recidivat, la care tot asa cu un tratament cu altul am ajuns la un moment dat sa dau de un psihiatru prin 2005 la care imi spune! baiete daca vrei sa scapi te costa! (SEROXATU e salvarea ta) la care mi s-a administrat aprox 1 an o doza de 20mg. dupa un timp era destul de ok cu el. Reactiile adverse frecvente erau greata si vederea in ceata. La consultul medicului am scazut doza pina am intrerupt ca el spunea ca ajunge vreo 9, 10 luni cit am luat. Dupa 3 luni de la renuntarea seroxatului boala a recidivat (recurenta) atit de puternic (eram un om implinit) pe deasupra ca aveam anxietatea f accentuata si panica am facut si depresie, la care nimic nu mai imi era bun, nici un fel de medicatie, nici un antidepresiv, mie greata sa mai scriu ce fel de tot felul de medicamente luam, nici xanaxul nu mai avea nici un efect (anxiolitic) doar rivotrilul avea efect, antidepresivele nimic. Trageam din toate medicamentele exact cum mergi duminica la loto si bagi bilete si astepti sa apara, , minunea; si iaca asa cu frumusica am ajuns si pe la spital, acolo iar alte tratamente alta medicatie si tot asa, totusi pot spune ca am dat de un medic psihiatru bun care imi administra 4 feluri de medicamente pe zi baza fiind cipralexul, la care depresia pot spune ca a disparut repede dar panica si anxietatea s-a ameliorat de abia dupa 5 luni, mai cu rau mai fara, in momentul de fata tulburarile sunt controlate mai cu hopuri dar plutesc. Referitor la psihoterapie ajuta doar in mintea ta dar nivelul de serotonina niciodata nu va creste cu asta, nici medicatia nu ajuta suficient, deaia nu exista vindecare.In fine nu vreau sa va mai plictisesc cu argumentele mele, daca cineva are nevoie de vreun sfat referitor la vreun medicament care l-am incercat din sutele care le-am luat eu-i stau la dispozitie cu cea mai mare placere! Am fost ajutat si vreau sa ajut! Multa sanatate tuturor, si numai bine!
Mariusvcr:
Multumesc pentru ca ai revenit!
Cred ca toti iti multumim si asteptam sfaturile tale constructive si relatari din experiente. Numai impreuna si uniti o sa ii ajutam si pe altii, iar aici nu vorbesc doar despre noi doi ci despre toti care au scris si scriu ceva concret sau pun intrebari pertinente.
Toti avem inca nevoie de sfaturi, de raspunsuri la unele intrebari. La cele care deja stim raspunsul il oferim cu draga inima si altora, la cele care nu stim poate apare cineva sa ne spuna.
Inca o data mii de multumiri Marius ca ai revenit!
Multa sanatate tuturor!
Multumesc pentru ca ai revenit!
Cred ca toti iti multumim si asteptam sfaturile tale constructive si relatari din experiente. Numai impreuna si uniti o sa ii ajutam si pe altii, iar aici nu vorbesc doar despre noi doi ci despre toti care au scris si scriu ceva concret sau pun intrebari pertinente.
Toti avem inca nevoie de sfaturi, de raspunsuri la unele intrebari. La cele care deja stim raspunsul il oferim cu draga inima si altora, la cele care nu stim poate apare cineva sa ne spuna.
Inca o data mii de multumiri Marius ca ai revenit!
Multa sanatate tuturor!
hello hello la toata lumea.
se implinesc zilele acestea 2 ani de la primele atacuri de panica. urata perioada... partea buna e ca in ultimul an am avut maxim 3 4 atcuri de panica, ultimul fiind acum 4 5 luni... tentative de atacuri de panica mai multe, dar parca am invatat sa le controlez si astfel sa ramana doar la stadiul de frica usoara. cand trebuie sa merg undeva mai departe de casa pt cateva zile, am o senzatie de frica (fara motiv) si sunt sigur ca ma vor lua atacurile de panica, ele intarzie sa apara totusi, ceea ce ma bucura f mult. eu cred totusi ca in faza de inceput a "bolii" merg si alte metode, nu neaparat doar medicamentele.
pt mine urmeaza acum momentul adevarului... in 5 zile termin cu facultatea si ma mut singur la bucuresti, unde in-afara de 3 4 prieteni nu mai am pe nimeni.. toata familia la 700 km, si voi sta singur in apartament... sunt curios daca vor reaparea atacurile de panica.. sper ca nu...
cateva intrebari :
marius, te-ai vindecat pana la urma, ca nu prea am inteles?
marius si florin, ati mai avut atacuri de panica si daca da in ce constau ele acum, dupa atatia ani? si ce tratamente ati folosit in ultima vreme?
si ultima intrebare (oricum m-am cam intins), de ce multi oameni de stiinta afirma, in urma unor studii ca sunt anumite mancaruri sau activitati care cresc nivelul serotoninei ? sunt convins ca au dreptate, toate activitatile noastre si tot ce consumam afecteaza direct nivelul tuturor substantelor din corpul nostru (intra aici si psihoterapia)... nu inseamna ca ne putem neaparat vindeca asa, dar intr-o forma usoara, sigur sunt efecte benefice. multi din cei care intra aici sunt noi in "boala" aceasta, deci sa nu ii descurajam sau sa ii convingem ca doar medicamentele merg, poate pt unii alte metode aduc direct rezultatul cautat... sa speram ca vor aparea totusi tratamente sa ne vindecam si noi veteranii in aceasta boala.
se implinesc zilele acestea 2 ani de la primele atacuri de panica. urata perioada... partea buna e ca in ultimul an am avut maxim 3 4 atcuri de panica, ultimul fiind acum 4 5 luni... tentative de atacuri de panica mai multe, dar parca am invatat sa le controlez si astfel sa ramana doar la stadiul de frica usoara. cand trebuie sa merg undeva mai departe de casa pt cateva zile, am o senzatie de frica (fara motiv) si sunt sigur ca ma vor lua atacurile de panica, ele intarzie sa apara totusi, ceea ce ma bucura f mult. eu cred totusi ca in faza de inceput a "bolii" merg si alte metode, nu neaparat doar medicamentele.
pt mine urmeaza acum momentul adevarului... in 5 zile termin cu facultatea si ma mut singur la bucuresti, unde in-afara de 3 4 prieteni nu mai am pe nimeni.. toata familia la 700 km, si voi sta singur in apartament... sunt curios daca vor reaparea atacurile de panica.. sper ca nu...
cateva intrebari :
marius, te-ai vindecat pana la urma, ca nu prea am inteles?
marius si florin, ati mai avut atacuri de panica si daca da in ce constau ele acum, dupa atatia ani? si ce tratamente ati folosit in ultima vreme?
si ultima intrebare (oricum m-am cam intins), de ce multi oameni de stiinta afirma, in urma unor studii ca sunt anumite mancaruri sau activitati care cresc nivelul serotoninei ? sunt convins ca au dreptate, toate activitatile noastre si tot ce consumam afecteaza direct nivelul tuturor substantelor din corpul nostru (intra aici si psihoterapia)... nu inseamna ca ne putem neaparat vindeca asa, dar intr-o forma usoara, sigur sunt efecte benefice. multi din cei care intra aici sunt noi in "boala" aceasta, deci sa nu ii descurajam sau sa ii convingem ca doar medicamentele merg, poate pt unii alte metode aduc direct rezultatul cautat... sa speram ca vor aparea totusi tratamente sa ne vindecam si noi veteranii in aceasta boala.
Buna seara, tuturor!
Iadaci, cu siguranta vei reusi sa stai singur, spun din ce am avut eu acum aprx doi ani in urma...nu stateam singura in casa, nu ieseam singura, atacuri de panica?...cel putin dou pe zi...urite..am mai spus de un an si ceva au fost tot mai rare, acum parca au fost un vis urit, intre timp am pierdut pe cineva drag, am crezut ca nu voi face fata, dar, spre stupefactia mea, am trecut, alta data eram la pat dupa un eveniment neplacut.Ce iau??nimic! uneori, pe perioade iau lexotan, fac pauze, nu em o periada determinata, este singurul medicament care il iau de doi ani!Stau singura, ies singura pe distante mici, merg in magazine, fara sa am impresia ca se aduna rafturile spre mine, ma bucur de fiecare zi, desi sint constienta ca mai este destul de mult pina voi spune cu certitudine...E GATA! Incerc in fiecare zi sa-mi mut gindurile negative, momentele de pesimism si incerc sa merg inainte! Cu siguranta ca multi dintre voi o sa spuneti ca e mult prea simplu...eu asta am facut!.nu am mers la psiholog, psihiatru, medic de famile, doar la 6 luni fac setul de analize, pt linistea mea!.va doresc multa putere, sa treceti peste perioada grea!cu stima, Ramona!
Iadaci, cu siguranta vei reusi sa stai singur, spun din ce am avut eu acum aprx doi ani in urma...nu stateam singura in casa, nu ieseam singura, atacuri de panica?...cel putin dou pe zi...urite..am mai spus de un an si ceva au fost tot mai rare, acum parca au fost un vis urit, intre timp am pierdut pe cineva drag, am crezut ca nu voi face fata, dar, spre stupefactia mea, am trecut, alta data eram la pat dupa un eveniment neplacut.Ce iau??nimic! uneori, pe perioade iau lexotan, fac pauze, nu em o periada determinata, este singurul medicament care il iau de doi ani!Stau singura, ies singura pe distante mici, merg in magazine, fara sa am impresia ca se aduna rafturile spre mine, ma bucur de fiecare zi, desi sint constienta ca mai este destul de mult pina voi spune cu certitudine...E GATA! Incerc in fiecare zi sa-mi mut gindurile negative, momentele de pesimism si incerc sa merg inainte! Cu siguranta ca multi dintre voi o sa spuneti ca e mult prea simplu...eu asta am facut!.nu am mers la psiholog, psihiatru, medic de famile, doar la 6 luni fac setul de analize, pt linistea mea!.va doresc multa putere, sa treceti peste perioada grea!cu stima, Ramona!
Buna Idaci,
Am mai scris la acest subiect deschis de Florin. Apropo de forme usoare si forme mai dificile ale tulburarilor anxioase. Desigur, sunt si forme usoare, debuturi care nu te baga neaparat in boale.
Tulburarea mea (TOC) a debutat foarte puternic, episodul anxios a fost groaznic si a trecut repede. Apoi, am avut de-a lungul anilor (11 la numar) diverse episoade anxioase mai nasoale sau mai suportabile, pana cand acum vreo doi ani a rabufnit treaba asta pana a devenit insuportabila.
Sunt convinsa ca daca eram tratata corect de la bun inceput, evolutia ar fi fost mai putin naspa. Conteaza enorm medicatia care ti se prescrie, felul in care ti se explica ce ai.
Cu totii ne temem de medicamente "de cap". Au asa o faima stupida datorata prejudecatilor. Unii oameni prefera sa stea cu boala decat sa ia medicamente, doar pt ca s-ar cataloga intr-un fel neplacut. Pe de alta parte, e posibil sa reusesti sa treci peste multe momente si fara medicatie. Eu stiu ca am momente dificile in care iau si momente in care nu iau. Din pacate, tot ascultand sfaturi de la unul si de la altul ca nu e bine sa iei medicamente, n-am luat fix cand imi trebuia si bine nu mi-a fost.
In ceea ce priveste terapia: daca am reusit sa ies din multe momente dificile a fost foarte mult gratie terapiei cognitiv-comportamentale pe care o fac si care se aplica in TOC. Nu spun ca asta trebuie sa faca toata lumea. Eu am dat peste solutii care m-au ajutat. Din nefericire, este greu si chiar acum am o perioada enxioasa, cu anxietate in plafon aproape pe toata durata zilei. Trec si prin probleme personale care au inceput acum doi ani si care sper sa se domoleasca.
Se vindeca anxietatea? In ce ma priveste, cred ca anxietatea face parte din zestrea mea naturala si ca intotdeauna o sa fiu o anxioasa, insa mai cred ca episoadele de rau se vor rari si cand vor aparea vor fi suportabile si nu ma vor scoate din circuit ca altadata. Deja am vazut in acesti doi ani de zile ca pot functiona chiar si cu anxietatea in plafon. Mai greu, dar am invatat.
Bafta tuturor!
Am mai scris la acest subiect deschis de Florin. Apropo de forme usoare si forme mai dificile ale tulburarilor anxioase. Desigur, sunt si forme usoare, debuturi care nu te baga neaparat in boale.
Tulburarea mea (TOC) a debutat foarte puternic, episodul anxios a fost groaznic si a trecut repede. Apoi, am avut de-a lungul anilor (11 la numar) diverse episoade anxioase mai nasoale sau mai suportabile, pana cand acum vreo doi ani a rabufnit treaba asta pana a devenit insuportabila.
Sunt convinsa ca daca eram tratata corect de la bun inceput, evolutia ar fi fost mai putin naspa. Conteaza enorm medicatia care ti se prescrie, felul in care ti se explica ce ai.
Cu totii ne temem de medicamente "de cap". Au asa o faima stupida datorata prejudecatilor. Unii oameni prefera sa stea cu boala decat sa ia medicamente, doar pt ca s-ar cataloga intr-un fel neplacut. Pe de alta parte, e posibil sa reusesti sa treci peste multe momente si fara medicatie. Eu stiu ca am momente dificile in care iau si momente in care nu iau. Din pacate, tot ascultand sfaturi de la unul si de la altul ca nu e bine sa iei medicamente, n-am luat fix cand imi trebuia si bine nu mi-a fost.
In ceea ce priveste terapia: daca am reusit sa ies din multe momente dificile a fost foarte mult gratie terapiei cognitiv-comportamentale pe care o fac si care se aplica in TOC. Nu spun ca asta trebuie sa faca toata lumea. Eu am dat peste solutii care m-au ajutat. Din nefericire, este greu si chiar acum am o perioada enxioasa, cu anxietate in plafon aproape pe toata durata zilei. Trec si prin probleme personale care au inceput acum doi ani si care sper sa se domoleasca.
Se vindeca anxietatea? In ce ma priveste, cred ca anxietatea face parte din zestrea mea naturala si ca intotdeauna o sa fiu o anxioasa, insa mai cred ca episoadele de rau se vor rari si cand vor aparea vor fi suportabile si nu ma vor scoate din circuit ca altadata. Deja am vazut in acesti doi ani de zile ca pot functiona chiar si cu anxietatea in plafon. Mai greu, dar am invatat.
Bafta tuturor!
Sa va spun o istorioara despre forta creierului nostru: - Intr-un spital din Anglia un medic batran trata un tanar bolnav de o groaznica boala de piele incurabila.
Plecand pentru o clipa din cabinet a venit un rezident care vazand pacientul despuiat acolo l-a intrebat ce-i cu el si l-a examinat. Fiind medic incepator a confundat boala tanarului cu ceva banal si i-a insuflat atata incredere tanarului si i-a prescris un unguent banal si a plecat. Dupa un timp tanarul s-a intors la control la medicul cel batrat si spre stupoarea acestuia pielea dadea semne certe de vindecare.
L-a descusut cum a facut de s-a vindecat iar acesta i l-a aratat pe medicul rezident. Medicul batran l-a luat la intrebari si s-a lamurit repede
ca rezidentul habar nu avea ce boala fusese aceea. Cand i-a spus ca tocmai vindecase un pacient de o boala incurabila i-a cazut fata.
Au inceput sa vina zeci de pacienti din toata Anglia cu aceeasi boala de piele rara in speranta ca medicul cel tanar ii va vindeca, dar nici unul nu s-a mai vindecat, stiti de ce? pt ca si medicul si pacientul stiau acum ca e o smecherie la mijloc, nu mai credeau cu tarie in remediu asta e ideea.
Cazul e real si a fost prezentat pe canalul Discovery.
Deci o mare importanta are si credinta noastra in vindecare(autisugestia) numai ca nu functioneaza la toata lumea, cel putin la mine nu a functionat niciodata.In ceea ce priveste medicatia intr-adevar are o mare importanta numai ca nu prea avem medici cred ca singurul care este cu adevarat un doctor experimentat si interesat da aceste boli este dr.Ionescu.
Plecand pentru o clipa din cabinet a venit un rezident care vazand pacientul despuiat acolo l-a intrebat ce-i cu el si l-a examinat. Fiind medic incepator a confundat boala tanarului cu ceva banal si i-a insuflat atata incredere tanarului si i-a prescris un unguent banal si a plecat. Dupa un timp tanarul s-a intors la control la medicul cel batrat si spre stupoarea acestuia pielea dadea semne certe de vindecare.
L-a descusut cum a facut de s-a vindecat iar acesta i l-a aratat pe medicul rezident. Medicul batran l-a luat la intrebari si s-a lamurit repede
ca rezidentul habar nu avea ce boala fusese aceea. Cand i-a spus ca tocmai vindecase un pacient de o boala incurabila i-a cazut fata.
Au inceput sa vina zeci de pacienti din toata Anglia cu aceeasi boala de piele rara in speranta ca medicul cel tanar ii va vindeca, dar nici unul nu s-a mai vindecat, stiti de ce? pt ca si medicul si pacientul stiau acum ca e o smecherie la mijloc, nu mai credeau cu tarie in remediu asta e ideea.
Cazul e real si a fost prezentat pe canalul Discovery.
Deci o mare importanta are si credinta noastra in vindecare(autisugestia) numai ca nu functioneaza la toata lumea, cel putin la mine nu a functionat niciodata.In ceea ce priveste medicatia intr-adevar are o mare importanta numai ca nu prea avem medici cred ca singurul care este cu adevarat un doctor experimentat si interesat da aceste boli este dr.Ionescu.
Cum respiri tu? Ce fel e respiratia ta?
Incearca sa faci exercitii de respiratie. Facute bine si regulat dau rezultate spectaculoase: din primele cinci minute te poti simti deja mai linistit, dar daca le faci sa zicem o luna in fiecare zi rezultatele vor fi si mai evidente. Vorbesc din proprie experienta. Sunt simplu de facut, usoare, nu cer posturi de gimnastica, de la 3 minute la cat vrei tu pe zi, le poti face oriunde. In locul tau as incerca decat sa imi legumizez total organismul cu toate medicamentele alea. Daca esti interesat, vorbim.
Incearca sa faci exercitii de respiratie. Facute bine si regulat dau rezultate spectaculoase: din primele cinci minute te poti simti deja mai linistit, dar daca le faci sa zicem o luna in fiecare zi rezultatele vor fi si mai evidente. Vorbesc din proprie experienta. Sunt simplu de facut, usoare, nu cer posturi de gimnastica, de la 3 minute la cat vrei tu pe zi, le poti face oriunde. In locul tau as incerca decat sa imi legumizez total organismul cu toate medicamentele alea. Daca esti interesat, vorbim.
iadaci; am explicat in comentariul de acum 2 zile ca in problemele sistemului neurovegetativ nu exista vindecare, deci si eu sunt oarecum tratat dar nu vindecat ! Cine spune ca s-a vindecat se simte foarte bine dar tulburarile pot aparea oricind, am un prieten care de 4 ani nu mai manifesta nici un fel de simptom anxios si deodata a inceput sa se simta rau si acum e disperat nu stie pe ce cale s-o ia, referitor inca o data la psihoterapie ajuta doar sa te relaxezi in momentul cind faci sedinta, medicamentele trateaza nu vindeca, cercetarile stiintifice ale medicilor psihiatrii din occident arata ca de fapt aceste stari apar datorita scaderii in singe a unor minerale (substante biochimice) care oxigeneaza creierul, urcind nivelul de serotonina, ceea ce la analiza de singe in laborator nu se vede, e ca si cum ai fi perfect sanatos! In Germania se fac astfel de teste in singe cu aparatura profesionala unde iti arata toate metalele grele feroase si neferoase si alte compozitii chimice din singe. Japonezii au scos la ora actuala cel mai puternic antidepresiv (xxl) nu stiu daca a aparut si pe piata Europeana, ramine de vazut ce succes va avea. Referitor la gimnastica si alimentatie bogata in vitamine sunt bune ca si astea te pot relaxa si linisti temporar. Multa sanatate tuturor!
Buna tuturor,
Sunt destul de noua pe acest forum dar, din pacate, cu un trecut lung in ceea ce priveste atacurile de panica si anxietatea. La momentul in care am avut primul atac de panica se stiau prea putine despre asta si internetul nu era o optiune. Prin urmare au trebuit sa treaca multi ani pana cand am inteles despre ce era vorba (practic m-am autodiagnosticat) si pana sa apelez la ajutor profesionist.
Si eu sunt de parere ca tulburarile emotionale nu se vindeca dar, din fericire, poti sa ai perioade lungi, chiar ani in care anxietatea si atacurile de panica sa fie doar o amintire urata. In cazul meu perioadele de remisie au alternat cu cele de recadere si cred ca asa va fi mereu.
Cum apare remisia si de ce este o mare necunoscuta pentru mine. Si ma gandesc acum la sora mea care nu functiona fara doza zilnica de Xanax si care facea zilnic cate o vizita la Urgenta. Era agorafobica si avea diverse alte fobii. Apoi tatal nostru s-a imbolnavit de cancer si dupa sapte luni de suferinta s-a dus. La cateva zile dupa asta sora mea a aruncat Xanaxul si a spus ca nu o mai sperie nimic pentru ca unul dintre cele mai groaznice lucruri i se intamplase deja.
Asta se petrecea acum 5 ani. De doi ani locuieste in Canada, singura intr-un apartament si vine de doua ori pe an in Romania. Nu ii este teama sa zboare, sa urce cu liftul, sa mearga cu metroul etc, nu a mai avut nici un atac de panica si nu a mai luat pastile de 5 ani. Evident ca are momente in care este moderat anxioasa dar cui nu i se intampla?
Am rugat-o sa imi explice si mi-a spus ca fost un declic intamplat peste noapte, pur si simplu.
Apropo de medicamente si eu cred ca sunt situatii in care o persoana nu poate functiona fara un tratament medicamentos. Dar aproape toti cei care au luat la un moment dat anxiolitice si antidepresive si au renuntat la tratament au trebuit sa faca fata unui proces de withdrawal, chiar si prin simplul fapt ca starea de dinainte de tratament a revenit.
Pe de alta parte sunt si situatii in care o persoana a renuntat peste noapte la benzodiazepine (despre care se considera ca sunt cele mai addictive) fara nici un simptom. Acesta este cazul surorii mele. Trebuie sa recunosc ca daca as gasi medicamentul minune care sa ma faca sa ma simt "normal" as fi dispusa sa il iau toata viata chiar cu riscul dependentei. Insa dupa tot research-ul pe care l-am facut vis-a-vis de acest topic nu cred ca exista asa ceva.
Nu cred ca are importanta ce tip de terapie urmati atata timp cat relatia terapeutica este una solida si de incredere adica exista o relatie asa cum ti-ai dori sa ai in viata reala, cu cineva.
Numai bine
Sunt destul de noua pe acest forum dar, din pacate, cu un trecut lung in ceea ce priveste atacurile de panica si anxietatea. La momentul in care am avut primul atac de panica se stiau prea putine despre asta si internetul nu era o optiune. Prin urmare au trebuit sa treaca multi ani pana cand am inteles despre ce era vorba (practic m-am autodiagnosticat) si pana sa apelez la ajutor profesionist.
Si eu sunt de parere ca tulburarile emotionale nu se vindeca dar, din fericire, poti sa ai perioade lungi, chiar ani in care anxietatea si atacurile de panica sa fie doar o amintire urata. In cazul meu perioadele de remisie au alternat cu cele de recadere si cred ca asa va fi mereu.
Cum apare remisia si de ce este o mare necunoscuta pentru mine. Si ma gandesc acum la sora mea care nu functiona fara doza zilnica de Xanax si care facea zilnic cate o vizita la Urgenta. Era agorafobica si avea diverse alte fobii. Apoi tatal nostru s-a imbolnavit de cancer si dupa sapte luni de suferinta s-a dus. La cateva zile dupa asta sora mea a aruncat Xanaxul si a spus ca nu o mai sperie nimic pentru ca unul dintre cele mai groaznice lucruri i se intamplase deja.
Asta se petrecea acum 5 ani. De doi ani locuieste in Canada, singura intr-un apartament si vine de doua ori pe an in Romania. Nu ii este teama sa zboare, sa urce cu liftul, sa mearga cu metroul etc, nu a mai avut nici un atac de panica si nu a mai luat pastile de 5 ani. Evident ca are momente in care este moderat anxioasa dar cui nu i se intampla?
Am rugat-o sa imi explice si mi-a spus ca fost un declic intamplat peste noapte, pur si simplu.
Apropo de medicamente si eu cred ca sunt situatii in care o persoana nu poate functiona fara un tratament medicamentos. Dar aproape toti cei care au luat la un moment dat anxiolitice si antidepresive si au renuntat la tratament au trebuit sa faca fata unui proces de withdrawal, chiar si prin simplul fapt ca starea de dinainte de tratament a revenit.
Pe de alta parte sunt si situatii in care o persoana a renuntat peste noapte la benzodiazepine (despre care se considera ca sunt cele mai addictive) fara nici un simptom. Acesta este cazul surorii mele. Trebuie sa recunosc ca daca as gasi medicamentul minune care sa ma faca sa ma simt "normal" as fi dispusa sa il iau toata viata chiar cu riscul dependentei. Insa dupa tot research-ul pe care l-am facut vis-a-vis de acest topic nu cred ca exista asa ceva.
Nu cred ca are importanta ce tip de terapie urmati atata timp cat relatia terapeutica este una solida si de incredere adica exista o relatie asa cum ti-ai dori sa ai in viata reala, cu cineva.
Numai bine
Buna, as dori sa fac o precizare vis-a-vis de terapie in tulburarile de anxietate... Daca n-as fi trait-o pe propria piele, as spune ca nu e adevarat.
Terapia comportamentala se croieste pe persoana, in functie de fricile si de temerile personale. Unde intervine ea? In momentul in care se declanseaza anxietatea, tehnicile pe care le-am invatat ma ajuta sa nu ajung in haul in care m-au bagat pana acum problemele astea. Si asta e un lucru mare.
Am facut de-a lungul anilor tot felul de terapii. Abia cand am incercat terapia cognitiv comportamentala al carui scop este expunerea la stimulii care te baga in rahat, am inceput sa functionez din nou si sa vad luminita de la capatul tunelului.
Sunt perioade mai grele si perioade mai usoare. Acum trec printr-o perioada in care mi-e tare greu din pricina lucrurilor pe care le am de rezolvat. Voi incepe un tratament cu Cipralex si sper sa "umple golurile" pe care eu nu le pot umple singura. Dar inca o data: terapia facuta cum trebuie ajuta enorm in mentinerea anxietatii la un nivel mult mai slab decat cel care ne aduce pe toti in pragul disperarii. Va doresc numai bine!
Terapia comportamentala se croieste pe persoana, in functie de fricile si de temerile personale. Unde intervine ea? In momentul in care se declanseaza anxietatea, tehnicile pe care le-am invatat ma ajuta sa nu ajung in haul in care m-au bagat pana acum problemele astea. Si asta e un lucru mare.
Am facut de-a lungul anilor tot felul de terapii. Abia cand am incercat terapia cognitiv comportamentala al carui scop este expunerea la stimulii care te baga in rahat, am inceput sa functionez din nou si sa vad luminita de la capatul tunelului.
Sunt perioade mai grele si perioade mai usoare. Acum trec printr-o perioada in care mi-e tare greu din pricina lucrurilor pe care le am de rezolvat. Voi incepe un tratament cu Cipralex si sper sa "umple golurile" pe care eu nu le pot umple singura. Dar inca o data: terapia facuta cum trebuie ajuta enorm in mentinerea anxietatii la un nivel mult mai slab decat cel care ne aduce pe toti in pragul disperarii. Va doresc numai bine!
Sophie13:
Asa cum spune si Marius si Costiholo psihoterapia este inutila. Iti ia banii pt o stare de relaxare de moment, iar de invatat poti invata si de pe net. e gratis.
Parerea mea despre psihoterapie?
Vezi postarea mea din 30.06.2009 ora 18:19. De ce crezi ca n-am primit inca o oferta?!
Asa cum spune si Marius si Costiholo psihoterapia este inutila. Iti ia banii pt o stare de relaxare de moment, iar de invatat poti invata si de pe net. e gratis.
Parerea mea despre psihoterapie?
Vezi postarea mea din 30.06.2009 ora 18:19. De ce crezi ca n-am primit inca o oferta?!
Alege-ți medicul și fă o programare!Peste 13000 de cabinete medicale își prezintă serviciile pe ROmedic.
Alte subiecte care v-ar putea interesa:
- 2EMDR si tulburarea de stres post-traumatic
- 4Tulburare anxioasa generalizata
- 11Puls ridicat, oboseala, spasmofilie
- 1ma simt pe zi ce trece obosita si slabita
- 24Ametesc foarte rau!
- 4Urinari dese (20-30 ori zi), candida, oboseala.
- 6care este legatura intre simptomele fizice si o posibila problema hormonala?
- 1Anxietate Sexuala.
- 6de ani buni ma tratez impotriva atacurilor de panica, anxietate, acum manie
- 22Dependenta de benzodiazepine-cum ati scapat??
- 1019 ani si atac de panica
- 3scaun alb, voma, oboseala...
- 53Sa incercam impreuna sa ne VINDECAM de anxietate si atacuri de panica
- 4stare de anxietate
- 5Va rog dati un nume !!! anxietate, depresie sau nici eu nu mai stiu
- 2Va rog sa imi dati un sfat legat de anxietatea asta !
- 1Presiune in cap.lipsa de concentrare.
- 34Anxietate de boala
- 3Ce poate fi? transpiratii, gaze, frisoane, anxietate
- 0Stare de oboseala tot timpul
Mai multe informații despre: Anxietatea Tulburarea anxioasa generalizata Oboseala
Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și: