Pentru cei cu anxietate si atacuri de panica FOARTE IMPORTANT
Am citit doar fugitiv posturile anterioare.
De cand s-a inseninat afara parca mi-a mai venit si mie putin cheful de viata... sunt relativ ok in principiu, anxietate anticipatorie la nivel mediu cand trebuie sa merg pe undeva, am inceput sa visez urat si dimineata ma trezesc plangand (asta de curand) si-mi cam strica dimineata/ziua (depinde)
Ceea ce mai trebuie sa rezolv referitor la anxietatea mea sunt urmatoarele:
- statul singura acasa dimineata (am 'babysitter' dimineata si mno, e cam naspa... tre sa rezolv musai)
- iesitul cu masina din localitate (ultima oara am avut atac de panica si de atunci, cateva luni bune, nu am mai iesit cu masina din oras pt ca imi este frica, numai cand ma gandesc mi se inmoaie picioarele - la propriu!... e super aiurea, stiu, dar asta e... o voi rezolva si pe asta, toate la timpul lor)
- sa nu mai pun la suflet si sa incerc sa ma detasez de micile 'intepaturi'/certuri cu sotul meu si atitudinea lui pe care o are cateodata, sau eu o interpretez ca atare...
In rest, ies in fiecare zi de la birou cca 20 min, merg si ma asez pe bancuta la soare, fumez o tzigara, admir pitzipoancele de pe centru (au inceput sa iasa ca si melcii dupa ploaie) si ma relaxez..
Doamne ajuta la toata lumea!!
Observ ca lumea de pe aici a inceput sa experimenteze tot felul :))) Legat de asta, si eu weekend-ul trecut am avut curaj si am baut 1/3 pahar de vin dupa mai bine de 7 luni de cand am baut ultima oara... Nu m-am simtit chiar confortabil dar mno, incerc sa progresez usor usor si cu rabdare :D
Revin cu informatii noi atunci cand voi avea.
De cand s-a inseninat afara parca mi-a mai venit si mie putin cheful de viata... sunt relativ ok in principiu, anxietate anticipatorie la nivel mediu cand trebuie sa merg pe undeva, am inceput sa visez urat si dimineata ma trezesc plangand (asta de curand) si-mi cam strica dimineata/ziua (depinde)
Ceea ce mai trebuie sa rezolv referitor la anxietatea mea sunt urmatoarele:
- statul singura acasa dimineata (am 'babysitter' dimineata si mno, e cam naspa... tre sa rezolv musai)
- iesitul cu masina din localitate (ultima oara am avut atac de panica si de atunci, cateva luni bune, nu am mai iesit cu masina din oras pt ca imi este frica, numai cand ma gandesc mi se inmoaie picioarele - la propriu!... e super aiurea, stiu, dar asta e... o voi rezolva si pe asta, toate la timpul lor)
- sa nu mai pun la suflet si sa incerc sa ma detasez de micile 'intepaturi'/certuri cu sotul meu si atitudinea lui pe care o are cateodata, sau eu o interpretez ca atare...
In rest, ies in fiecare zi de la birou cca 20 min, merg si ma asez pe bancuta la soare, fumez o tzigara, admir pitzipoancele de pe centru (au inceput sa iasa ca si melcii dupa ploaie) si ma relaxez..
Doamne ajuta la toata lumea!!
Observ ca lumea de pe aici a inceput sa experimenteze tot felul :))) Legat de asta, si eu weekend-ul trecut am avut curaj si am baut 1/3 pahar de vin dupa mai bine de 7 luni de cand am baut ultima oara... Nu m-am simtit chiar confortabil dar mno, incerc sa progresez usor usor si cu rabdare :D
Revin cu informatii noi atunci cand voi avea.
Pe mine incepuse sa ma doara iarasi sternul si apoi si cateva vertebre. Nu stiu din ce motiv ma doare, insa incerc sa trec peste.
Zaida, de ce ti-e frica sa iesi cu masina din localitate? Si de ce ti-e frica de statul singura acasa?
Zaida, de ce ti-e frica sa iesi cu masina din localitate? Si de ce ti-e frica de statul singura acasa?
Cheyenne - nu te mai intreba de ce te doare aia si de ce te doare cealalta, ia-o ca atare si nu te mai gandi la durere. Cu timpul o sa vezi singur ca nu o sa mai importanta acestor dureri.
Mi-e frica sa ies cu masina din oras din cauza ca ultima oara am avut atac de panica. Gandirea mea anxioasa imi spune ca daca ies cu masina din oras si daca mi se face rau pe masina, nu e nimeni care sa ma poata ajuta si fiind in afara orasului accesul la un spital sau timpul in care poate ajunge o salvare la mine este mai mare. Asta este gandirea mea anxioasa, asta inseamna anxietate anticipatorie. Anticipez in mod gresit ceea ce urmeaza sa se intample. In plus, sotul nu are reactii dintre cele mai potrivite cateodata si pe langa asta, nu se descurca deloc cu oameni "bolnavi", se sperie. Logic si rational stiu ca e mega stupid sa gandesc asa, lucrez foarte mult cu mine si cu gandurile mele pe partea asta.
Mi-e frica sa stau singura acasa in principiu. Dupa ora 9 dimineata sunt cat de cat mai ok sa stau singura acasa, dupa masa sau seara. Insa dimineata cand ma trezesc, anxietatea e in floare si inca imi este frica de senzatii.
Gandirea mea anxioasa de dimineata spune ca imi este foarte frica sa raman singura acasa din cauza ca o sa imi fie rau ca in prima noapte (cand am chemat salvarea de 2 ori si m-am speriat foarte foarte tare) si nu o sa fie nimeni langa mine sa ma ajute daca am nevoie.
Imi dau lacrimile in ochii cand ma gandesc la cele de mai sus, insa in ultimele 7-8 luni am lucrat foarte mult cu mine si cu gandurile mele, am evoluat destul de bine (zic eu) si stiu ca pot rezolva si punctele de mai sus, insa imi este parca din ce in ce mai greu. Este adevarat ca, cu cat trece timpul, cu atat imi va fi mai greu sa rezolv cele de mai sus.
Azi m-am trezit cu fata la cearceaf, sunt parca dezamagita de mine si tot am stari de plans de azi dimineata in continuu. Incerc sa ma concentrez la lucru si poate asa imi va trece.
O zi frumoasa tuturor!!
Mi-e frica sa ies cu masina din oras din cauza ca ultima oara am avut atac de panica. Gandirea mea anxioasa imi spune ca daca ies cu masina din oras si daca mi se face rau pe masina, nu e nimeni care sa ma poata ajuta si fiind in afara orasului accesul la un spital sau timpul in care poate ajunge o salvare la mine este mai mare. Asta este gandirea mea anxioasa, asta inseamna anxietate anticipatorie. Anticipez in mod gresit ceea ce urmeaza sa se intample. In plus, sotul nu are reactii dintre cele mai potrivite cateodata si pe langa asta, nu se descurca deloc cu oameni "bolnavi", se sperie. Logic si rational stiu ca e mega stupid sa gandesc asa, lucrez foarte mult cu mine si cu gandurile mele pe partea asta.
Mi-e frica sa stau singura acasa in principiu. Dupa ora 9 dimineata sunt cat de cat mai ok sa stau singura acasa, dupa masa sau seara. Insa dimineata cand ma trezesc, anxietatea e in floare si inca imi este frica de senzatii.
Gandirea mea anxioasa de dimineata spune ca imi este foarte frica sa raman singura acasa din cauza ca o sa imi fie rau ca in prima noapte (cand am chemat salvarea de 2 ori si m-am speriat foarte foarte tare) si nu o sa fie nimeni langa mine sa ma ajute daca am nevoie.
Imi dau lacrimile in ochii cand ma gandesc la cele de mai sus, insa in ultimele 7-8 luni am lucrat foarte mult cu mine si cu gandurile mele, am evoluat destul de bine (zic eu) si stiu ca pot rezolva si punctele de mai sus, insa imi este parca din ce in ce mai greu. Este adevarat ca, cu cat trece timpul, cu atat imi va fi mai greu sa rezolv cele de mai sus.
Azi m-am trezit cu fata la cearceaf, sunt parca dezamagita de mine si tot am stari de plans de azi dimineata in continuu. Incerc sa ma concentrez la lucru si poate asa imi va trece.
O zi frumoasa tuturor!!
buna.
...eu am spus ca in 6 luni am scapat eu de depresie si in mai toate postarile mele, am vb de experientele mele.La fiecare depresia si anxietatea au propriul mod de manifestare si fiecare se trateaza usor dar sigur, asa cum crede de cuviinta.Si ma tot repet...ORICE E PERMIS IN DEPRESIE.
..Zaida, anxietatea in masina am avut-o si ei si nici acum nu ma simt in apele mele la volan.Dar cred eu ca numai daca reusesti sa faci tocmai ce te sperie, tot aia te va trata.Trebuie sa infrunti frica din piept cu ea.Consider-o ca pe o lupta imaginara.Ti-e frica in masina?Mergi cu masina.Ti-e frica in magazine printre oameni, mergi in magazine.Eu asa am reusit.Cand intram in Lidl, nu puteam sa vad la un metru in fata, dapoi sa mai dirijez caruciorul.Acum intru si de 3 ori pe zi.La volan, sau daca trebuia sa plec la un drum lung(in concediu) cu masina, tremuram numai la gandul cum am sa rezist atatia km.Acum alerg cu masina oriunde, oricand si cu viteza, imi umple creierul cu adrenalina.Am tremurat la inceput cand trebuia sa intru in magazine, dar mi-am propus sa intru si daca lesin, lesin si cu asta basta.Asta cred eu ca inseamna curaj.Daca ti-e frica de caini sa intri intre ei si sa-i faci sa-ti manance din palma.Cam asta e comparatia cu ce gen de curaj trebuie sa ai in anxietate.Un curaj usor "nebun" dar care te va vindeca mai mult ca sigur.Invingerea fricii nu o faci daca eviti masina, sau magazinele aglomerate.Ajuti anxietatea.
Sa nu crezi ca e usor.Dar am incercat sa va dau si unele "tratamente", adjuvante sau cum vreti sa le zice-ti.In masina respira, cat poti de tare trage aer in piept, expira dupa minim 8 secunde.Daca ai la dispozitie un pahar de vin, da-l peste cap si apoi intra in orice magazin.Fa-ti curaj, nu conteaza cum.Ti-e permis orice ma repet.Orice.
...Strarile astea de frica nedefinita, eu le inving doar traind la maxim frica.Daca poti sa o faci fa-o.Daca nu mai asteapta.O sa fie si bine, dupa ce va trece.
Garantez tuturor...greu sau foarte greu, dar trece..
...eu am spus ca in 6 luni am scapat eu de depresie si in mai toate postarile mele, am vb de experientele mele.La fiecare depresia si anxietatea au propriul mod de manifestare si fiecare se trateaza usor dar sigur, asa cum crede de cuviinta.Si ma tot repet...ORICE E PERMIS IN DEPRESIE.
..Zaida, anxietatea in masina am avut-o si ei si nici acum nu ma simt in apele mele la volan.Dar cred eu ca numai daca reusesti sa faci tocmai ce te sperie, tot aia te va trata.Trebuie sa infrunti frica din piept cu ea.Consider-o ca pe o lupta imaginara.Ti-e frica in masina?Mergi cu masina.Ti-e frica in magazine printre oameni, mergi in magazine.Eu asa am reusit.Cand intram in Lidl, nu puteam sa vad la un metru in fata, dapoi sa mai dirijez caruciorul.Acum intru si de 3 ori pe zi.La volan, sau daca trebuia sa plec la un drum lung(in concediu) cu masina, tremuram numai la gandul cum am sa rezist atatia km.Acum alerg cu masina oriunde, oricand si cu viteza, imi umple creierul cu adrenalina.Am tremurat la inceput cand trebuia sa intru in magazine, dar mi-am propus sa intru si daca lesin, lesin si cu asta basta.Asta cred eu ca inseamna curaj.Daca ti-e frica de caini sa intri intre ei si sa-i faci sa-ti manance din palma.Cam asta e comparatia cu ce gen de curaj trebuie sa ai in anxietate.Un curaj usor "nebun" dar care te va vindeca mai mult ca sigur.Invingerea fricii nu o faci daca eviti masina, sau magazinele aglomerate.Ajuti anxietatea.
Sa nu crezi ca e usor.Dar am incercat sa va dau si unele "tratamente", adjuvante sau cum vreti sa le zice-ti.In masina respira, cat poti de tare trage aer in piept, expira dupa minim 8 secunde.Daca ai la dispozitie un pahar de vin, da-l peste cap si apoi intra in orice magazin.Fa-ti curaj, nu conteaza cum.Ti-e permis orice ma repet.Orice.
...Strarile astea de frica nedefinita, eu le inving doar traind la maxim frica.Daca poti sa o faci fa-o.Daca nu mai asteapta.O sa fie si bine, dupa ce va trece.
Garantez tuturor...greu sau foarte greu, dar trece..
Stiu ca pentru uni dintre noi pare imposibil sa facem ce zice Valer din cauza ca frica de a ne simti rau este prea puternica dar am ajuns sa cred ca este sigura sansa de a reusi.Eu ieri am mers cu autobuzu dupa 3 ani si am avut o surpriza sa observ ca mi se face rau la aglomeratie :| ( eu inaine ma plimbam cu autobuzul doar de drag).Dupa ce am coborat am stat putin pe o banca sa-mi revin si am asteptat un autobuz plin in care practic sa stam ca sacii de cartofi :D si am mers pana la capat de linie si inapoi, deja la al 3-lea drum nu am mai avut nimic.
Am mai descoperit ca am o problema cu emotiile, deci daca pana acum cand primeam o veste proasta mi se facea rau de curand am observat ca si daca primesc o veste care ma face fericit ma simt putin aiurea sau daca ascult o melodie care imi da fiori acum fiorii sunt de 10x mai puternici:| nu mai fac fata la suspans deloc..o sa vad cum o rezolv si pe asta.Oricum cu fiecare zi ce trece starile de anxietate sunt din ce in ce mai palide, multumesc lui Dumnezeu.
Am mai descoperit ca am o problema cu emotiile, deci daca pana acum cand primeam o veste proasta mi se facea rau de curand am observat ca si daca primesc o veste care ma face fericit ma simt putin aiurea sau daca ascult o melodie care imi da fiori acum fiorii sunt de 10x mai puternici:| nu mai fac fata la suspans deloc..o sa vad cum o rezolv si pe asta.Oricum cu fiecare zi ce trece starile de anxietate sunt din ce in ce mai palide, multumesc lui Dumnezeu.
Buna ziua! Ma numesc cristina si vreau sa va spun povestea mea, cum am ajuns sa fiu anxioasa. Nu mai supor aeste stari de depresie, nu stiu um sa le depasesc si vreau sa va cer ajutor!!!!
De cind ma stiu am fost o persoana emotiva, dar de fiecare data depaseam aceste stari, de obicei treceau imediat ce se termina evenimentul ce-mi declansa emotiile. Totul a fost bine pina cin am aflat ca sunt insarcinata. Totul decurgea vine, eram fericiti ca vom avea un copilas, dar intr-o zi, pe cin aveam 4 saptamini de sarcina, mi s-a inflamat o masea de minte si a fost nevoie sa mi-o soata medical, punindu-mi anestezie locala. de atunci au si inceput starile mele de anxietate. La inceput m-a luat cu acacuri de pania, apoi pursisimplu ma simteam rau psihic de cum deschideam ochii. Starile acestea au alternat pe parcursul sarcinii si au disparut definitive din ziua in care am nascut, deoarece mi-am vazut copilasul ca e sanatos. Totul a fos bine, chiar minunat timp de aproape 2 ani de zile( Baietelul meu are acum 2 ani si 3 luni. Pri noiembrie din senin mi-au venit iarasi starile de tristete, fara absolut nici un motiv si iata ca nici pina in ziua de azi nu am scapat de ele. Mi-am facut analize la cap, ohi, tiroida, inima si toate sunt bune.am luat clonazepam 20 zile si m-am simtit minunat, dar medical a zis ca ajunge, deoarece provoaca dependenta. Sa va spun e simt eu: noaptea dorm foarte bine, dar e de ajuns sa dechid ochii ca vin starile de rau. Cum sa va explic, nu am stari de panica, pursisimplu ma simt ca inainte de examen de stat.asa o frica ce-mi incordeaza pieptul si incepe sa ma doara inima, am mereu nevoia sa inspir adinc. ma lupt zilnic cu mine pentru a-mi fi bine, dar nu reuses. Ma chinui asa de ceva luni si mi-i frica ca starile acestea de rau pe termen lung pot provoca diabet, hepatita sau chiar cancer. Sotului nu-i spun chiar tot ce se intimpla cu mine, nici parintilor, pentru ca-i iubesc mult si ca stiu ca-i va durea, nu vreau sa ma vada ca pe o bolnava. Mentionez ca stau acasa cu copilasul care ma solicita foarte mult si mai fa si facultate la frecventa redusa, sunt ultimul an..nu stiu ce sa fac, am cheltuit o groaza de bani pe analize, nu mai am bani pentru psihologi. Acum lucreaza doar sotul si mi-i mila sa cheltui atit de mult, cind stiu ca el munceste pentru noi.ajutati-ma...va multumesc..ma scuzati pentru greselile gramaticale comise, am scris di fuga cit baietelul meu dormea.
De cind ma stiu am fost o persoana emotiva, dar de fiecare data depaseam aceste stari, de obicei treceau imediat ce se termina evenimentul ce-mi declansa emotiile. Totul a fost bine pina cin am aflat ca sunt insarcinata. Totul decurgea vine, eram fericiti ca vom avea un copilas, dar intr-o zi, pe cin aveam 4 saptamini de sarcina, mi s-a inflamat o masea de minte si a fost nevoie sa mi-o soata medical, punindu-mi anestezie locala. de atunci au si inceput starile mele de anxietate. La inceput m-a luat cu acacuri de pania, apoi pursisimplu ma simteam rau psihic de cum deschideam ochii. Starile acestea au alternat pe parcursul sarcinii si au disparut definitive din ziua in care am nascut, deoarece mi-am vazut copilasul ca e sanatos. Totul a fos bine, chiar minunat timp de aproape 2 ani de zile( Baietelul meu are acum 2 ani si 3 luni. Pri noiembrie din senin mi-au venit iarasi starile de tristete, fara absolut nici un motiv si iata ca nici pina in ziua de azi nu am scapat de ele. Mi-am facut analize la cap, ohi, tiroida, inima si toate sunt bune.am luat clonazepam 20 zile si m-am simtit minunat, dar medical a zis ca ajunge, deoarece provoaca dependenta. Sa va spun e simt eu: noaptea dorm foarte bine, dar e de ajuns sa dechid ochii ca vin starile de rau. Cum sa va explic, nu am stari de panica, pursisimplu ma simt ca inainte de examen de stat.asa o frica ce-mi incordeaza pieptul si incepe sa ma doara inima, am mereu nevoia sa inspir adinc. ma lupt zilnic cu mine pentru a-mi fi bine, dar nu reuses. Ma chinui asa de ceva luni si mi-i frica ca starile acestea de rau pe termen lung pot provoca diabet, hepatita sau chiar cancer. Sotului nu-i spun chiar tot ce se intimpla cu mine, nici parintilor, pentru ca-i iubesc mult si ca stiu ca-i va durea, nu vreau sa ma vada ca pe o bolnava. Mentionez ca stau acasa cu copilasul care ma solicita foarte mult si mai fa si facultate la frecventa redusa, sunt ultimul an..nu stiu ce sa fac, am cheltuit o groaza de bani pe analize, nu mai am bani pentru psihologi. Acum lucreaza doar sotul si mi-i mila sa cheltui atit de mult, cind stiu ca el munceste pentru noi.ajutati-ma...va multumesc..ma scuzati pentru greselile gramaticale comise, am scris di fuga cit baietelul meu dormea.
Buna ziua Cristina
Stiu foarte bine prin ce treci. Nimeni nu te poate ajuta, numai tu esti cea care te poti ajuta. Iti recomand doua carti, care eu le am in engleza, foarte bune. Daca le citesti si aplici tehnicile de acolo te vei face bine. Va dura mai mult sau mai putin dar te vei face sigur bine. De tine depinde sa le citesti. Pot sa-ti spun ca le-am recomandat la mai multi de aici si cei care le-au citit si au facut cum scrie nu prea au mai intrat pe forum.Inclin sa cred, din cauza ca au gasit drumul spre viata frumoasa. Este vorba despre The Panic Away si Linden Method. Citeste-le! Sunt exemplul clar ca functioneaza.
De tine depinde sa te faci bine. Trebuie sa te opresti din frica, sa te opresti sa-ti mai plangi de mila si sa iei masuri. Asta e solutia.
Citeste si vei gasi drumul!
Mult succes!
Stiu foarte bine prin ce treci. Nimeni nu te poate ajuta, numai tu esti cea care te poti ajuta. Iti recomand doua carti, care eu le am in engleza, foarte bune. Daca le citesti si aplici tehnicile de acolo te vei face bine. Va dura mai mult sau mai putin dar te vei face sigur bine. De tine depinde sa le citesti. Pot sa-ti spun ca le-am recomandat la mai multi de aici si cei care le-au citit si au facut cum scrie nu prea au mai intrat pe forum.Inclin sa cred, din cauza ca au gasit drumul spre viata frumoasa. Este vorba despre The Panic Away si Linden Method. Citeste-le! Sunt exemplul clar ca functioneaza.
De tine depinde sa te faci bine. Trebuie sa te opresti din frica, sa te opresti sa-ti mai plangi de mila si sa iei masuri. Asta e solutia.
Citeste si vei gasi drumul!
Mult succes!
Buna dinineata! aseara dintr-o data am inceput sa am niste junghiuri puternice la inima cand ma miscam brusc sau ma aplecam, daca stateam intins in pat nu mai simteam nimic doar daca ma ridicam sau ma miscam si bineinteles am inceput sa imi fac tot felul de ideii si dupa ce incepusem sa imi revin am avut o noapte agitata.De dimineata m-am trezit cu o puternica durere in piept si as vrea sa stiu daca sunt tot de la anxietate pentru ca eu simptomele astea nu le-am mai avut pana acuma si sunt destul de stresat.
Pai nu am spus eu mai sus, draga Blade, ca am tot felul de dureri in piept, pe partea stanga, adica la inima, iar acum s-au mutat si pe dreapta. Cred ca sunt de la anxietate, cu atat mai mult cu cat tu ai facut si analize si totul este in regula. Putem spune ca la mine sunt mai mari sanse sa am vreo problema, decat la tine, dar inca o data, cum eu nu am nimic, nici tu nu ai nimic. De vreo luna aproape imi monitorizez durerile de piept si de pe partea stanga si aproape in fiecare zi am impresia ca apar alte dureri. Le-am notat in telefon, in fiecare zi, ce simt si de vreo luna de cand tot scriu, nu mi s-a intamplat nimic. Daca aveam o problema, trebuia sa se intample ceva cu mine, pana acum. Incearca sa nu le mai bagi in seama pentru ca, daca o faci, o sa ti se para ca te doare si mai tare si te sperii.
PS. Daca vrei imi lasi adresa ta de Yahoo Messenger pe privat si discutam mai multe.
PS. Daca vrei imi lasi adresa ta de Yahoo Messenger pe privat si discutam mai multe.
Blade3 - Cheyenne are dreptate!!
Apropo de notat: si eu m-a monitorizat cam 6 luni, ce si cum se intampla, ce simt, cu ce ocazie, in ce situatie etc.
De cca 2 luni nu ma mai monitorizez, am trecut de etapa aia. Acum imi este mai bine fara sa notez. Ajunsesem sa ma concentrez prea tare pe senzatii atunci cand notam.
Notatul este bun, asta iti demonstreaza ca, desi simtit tot felul de dureri stuff prin corp, de fapt chiar nu se intampla nimic.
Apropo de notat: si eu m-a monitorizat cam 6 luni, ce si cum se intampla, ce simt, cu ce ocazie, in ce situatie etc.
De cca 2 luni nu ma mai monitorizez, am trecut de etapa aia. Acum imi este mai bine fara sa notez. Ajunsesem sa ma concentrez prea tare pe senzatii atunci cand notam.
Notatul este bun, asta iti demonstreaza ca, desi simtit tot felul de dureri stuff prin corp, de fapt chiar nu se intampla nimic.
Da stiu ca are dreptate dar eu nu am avut durerile astea pana acum si stiti si voi cum este prima oara.te gandesti numai la prosti si cu cat te gandesti mai mult cu atat sunt mai puternice durerile.Astazi m-am trezit cu durere puternica in piept si tremurand dar mi-am revenit repde si pana acum nu am mai avut nici o problema in afara de gandurile care nu prea imi dau pace si imi provoca o senzatie de cap tulbure.Am aproape 2 saptamani fara medicamente si in timpul zilei ma simt mai plin de viata ca atunci cand le luam.Am facut in 2 saptamni un progres urias dar de fiecare data cand sunt foarte increzator apare cate ceva nou care ma lasa cu moralu la pamant.Daca aveam intepaturile la inima acum 2 luni probabil faceam un triplu atac de panica dar acum m-am controlat destul de bine si am ramas calm desi in mintea mea era un razboi.Asta e.trebuie sa trecem prin toate simptomele pana nu mai are ce oferi :D.
Blade3, ai dreptate cand zici ca trebuie sa trecem prin toate simptomele pana nu mai are ce oferi.
Este normal ca fiecare dintre noi sa isi puna semne de intrebare atunci cand apare un simptom nou, si la mine mai apar insa imi zic in minte ca e de la anxietate si daca nu imi este frica de senzatia noua, daca nu ii dau importanta, aceasta va disparea. Eu am avut pana la durere acute de ovare, care pentru o femeie este un semn ingrijorator. Mi-au trecut si cu asta basta.
Faptul ca ba esti bine, ba esti mai putin bine, si asta este normal. In perioada de recuperare, anxietatea vine in valuri si recurentele astea sunt normale. Important este sa nu le bagam in seama si sa trecem peste ele asa cum am trecut si peste altele mai rele. Ideea este ca aceste recurente nu trebuie sa ne dezamageasca si sa ne miscoreze increderea in noi, incredere care unii o au foarte putin spre deloc din cauza anxietatii.
Blade3, fii tare si curaj, daca esti foarte increzator foarte bine faci, cand vine recurenta, aduti aminte cat de increzator ai fost si impune-ti aceasta incredere si cand vine recurenta. Nu iti lasa moralul sa coboare la pamant, stiu ca este usor de zis si greu de facut, insa trebuie sa iti impui vointa si putere sa nu iei prea mult in seama valurile astea ale anxietatii. vin si pleaca asa cum au facut-o si in trecut. Cu cat le bagi mai putin in seama, cu atat ele o sa vina mai rar.
O seara placuta toata lumea!
Este normal ca fiecare dintre noi sa isi puna semne de intrebare atunci cand apare un simptom nou, si la mine mai apar insa imi zic in minte ca e de la anxietate si daca nu imi este frica de senzatia noua, daca nu ii dau importanta, aceasta va disparea. Eu am avut pana la durere acute de ovare, care pentru o femeie este un semn ingrijorator. Mi-au trecut si cu asta basta.
Faptul ca ba esti bine, ba esti mai putin bine, si asta este normal. In perioada de recuperare, anxietatea vine in valuri si recurentele astea sunt normale. Important este sa nu le bagam in seama si sa trecem peste ele asa cum am trecut si peste altele mai rele. Ideea este ca aceste recurente nu trebuie sa ne dezamageasca si sa ne miscoreze increderea in noi, incredere care unii o au foarte putin spre deloc din cauza anxietatii.
Blade3, fii tare si curaj, daca esti foarte increzator foarte bine faci, cand vine recurenta, aduti aminte cat de increzator ai fost si impune-ti aceasta incredere si cand vine recurenta. Nu iti lasa moralul sa coboare la pamant, stiu ca este usor de zis si greu de facut, insa trebuie sa iti impui vointa si putere sa nu iei prea mult in seama valurile astea ale anxietatii. vin si pleaca asa cum au facut-o si in trecut. Cu cat le bagi mai putin in seama, cu atat ele o sa vina mai rar.
O seara placuta toata lumea!
Zaida-multumesc pentru incurajari:D De simptomele astea stiu ca voi scapa pana la urma pentru ca am mai reusit sa trec peste altele, ceea ce ma cam ingrijoareaza pe mine este faptul ca am cam scapat emotiile de sub control si chiar daca primesc o veste buna sau rea am tot felul de furnicaturi si senzatii de caldura prin corp.Chestia asta nu stiu cum sa o rezolv mai ales ca inainte eram o persoana care faceam fata la orice situatie stresanta.
Mdea, in momentul de fata sunt plin de nervi. Inca o data m-a luat durerea de parte dreapta, care incepe sa devina din ce in ce mai enervanta. Nu stiu ce naiba sa fac, as vrea sa ma duc la doctor, dar nu stiu nici un cardiolog in oras.
Blade3
Si mie mi se intampla ceea ce ti se intampla si tie cu emotiile alea despre care zici tu. Ba mai mult decat atat, cand rad prea mult/cu pofta simt ca nu am aer, mi se inmoaie tot corpul si am o stare de mega ameteala - asta dureaza cat timp rad si inca sa zic 1-2 minute dupa aceea. La fel ca si tine, veste rea/buna, simt ca ma cuprinde o caldura mare, ca un fel de bufeu, nu imi mai simt picioarele, imi simt pulsul in tot corpul, peste tot si incepe sa imi tremure mainile foarte tare.
Ceea ce iti sugerez este sa faci (nu sa incerci, chiar sa faci) ceea ce fac si eu: rationalizeaza ce se intampla in momentul respectiv ("da, simt asta si asta etc.") si NU MAI BAGA DE SEAMA senzatiile din momentul respectiv. Nu stiu daca ma fac bine inteleasa. Constientizeaza ca sunt acolo, rationalizeaza ca NU ITI FAC RAU (s-a mai intamplat si alta data si nu ai patit nimic) si treci peste asta, indreapta-ti atentia spre altceva.
Eu asa procedez, si parca e mai bine. Au scazut un pic din intensitate.
Cheyenne
Scuza-ma ca iti spun dar, in primul rand stii bine si tu ca nervii nu iti fac bine la anxietate. Te cred ca ai durere in partea dreapta, STIU ca este enervanta/frustranta. Incearca sa gasesti un cardiolog in orasul tau. Un EKG nu-i mare lucru, mergi sa fa-ti un EKG daca tot la asta te gandesti DAR, din proprie experienta iti spun ca durerea aia ti-o amplifici singur. Stii faza cu elefanul roz? daca nu, inchide ochii si vezi in mintea ta un elefant normal si stai asa cateva secunde, apoi spune-ti in gand ca elefantul este roz. Sa vezi tu cum devine elfantul roz :)
La fel se intampla si cu durerile. Cu cat le dai importanta mai mare, cu atat mai mult ele devin mai acute. Eu nu cred ca este nimic in neregula cu tine din punct de vedere medical, sincer cred ca aceste dureri/senzatii ti le acutizezi singur. Spun asta pt ca asa am facut si eu si inca mai fac, ocazional. Am invatat sa accept toate aceste senzatii, lucru care trebuie facut in anxietate. Accepta senzatiile, constientizeaza ca sunt acolo si nu le mai da importanta. Iti promit ca, cu cat le dai importanta mai mare, cu atat durerea va creste.
Stiu deasemenea ca, in anxietate, este totusi bine sa faci anumite verificari medicale O SINGURA DATA!! asta ca sa elimini posibilitatea eventualelor probleme medicale. Totodata, este bine ca anxiosii sa aiba dovezi clare ca nu au nici o boala, ca totul este in regula. Eu asa am facut la inceput: analize de sange, eco abdominal, cardiolog. Totul ok. Si de atunci, am avut mii si mii de dureri in toate partile corpului, mi-au trecut o gramada de tampenii in minte DAR NU AM MAI FOST LA MEDIC DE ATUNCI!!!
Si azi m-a intepat de mai multe ori in partea stanga in zona inimii, apoi in spate am simtit tot niste intepaturi intre omoplati. Mi-am vazut de treburi si intepaturile au trecut. Nici nu stiu cand, pt ca nu le-am dat importanta. Mi-am indreptat atentia catre altceva.
Sper sa va ajute informatiile de mai sus intr-o oarecare masura.
O seara frumoasa!
Si mie mi se intampla ceea ce ti se intampla si tie cu emotiile alea despre care zici tu. Ba mai mult decat atat, cand rad prea mult/cu pofta simt ca nu am aer, mi se inmoaie tot corpul si am o stare de mega ameteala - asta dureaza cat timp rad si inca sa zic 1-2 minute dupa aceea. La fel ca si tine, veste rea/buna, simt ca ma cuprinde o caldura mare, ca un fel de bufeu, nu imi mai simt picioarele, imi simt pulsul in tot corpul, peste tot si incepe sa imi tremure mainile foarte tare.
Ceea ce iti sugerez este sa faci (nu sa incerci, chiar sa faci) ceea ce fac si eu: rationalizeaza ce se intampla in momentul respectiv ("da, simt asta si asta etc.") si NU MAI BAGA DE SEAMA senzatiile din momentul respectiv. Nu stiu daca ma fac bine inteleasa. Constientizeaza ca sunt acolo, rationalizeaza ca NU ITI FAC RAU (s-a mai intamplat si alta data si nu ai patit nimic) si treci peste asta, indreapta-ti atentia spre altceva.
Eu asa procedez, si parca e mai bine. Au scazut un pic din intensitate.
Cheyenne
Scuza-ma ca iti spun dar, in primul rand stii bine si tu ca nervii nu iti fac bine la anxietate. Te cred ca ai durere in partea dreapta, STIU ca este enervanta/frustranta. Incearca sa gasesti un cardiolog in orasul tau. Un EKG nu-i mare lucru, mergi sa fa-ti un EKG daca tot la asta te gandesti DAR, din proprie experienta iti spun ca durerea aia ti-o amplifici singur. Stii faza cu elefanul roz? daca nu, inchide ochii si vezi in mintea ta un elefant normal si stai asa cateva secunde, apoi spune-ti in gand ca elefantul este roz. Sa vezi tu cum devine elfantul roz :)
La fel se intampla si cu durerile. Cu cat le dai importanta mai mare, cu atat mai mult ele devin mai acute. Eu nu cred ca este nimic in neregula cu tine din punct de vedere medical, sincer cred ca aceste dureri/senzatii ti le acutizezi singur. Spun asta pt ca asa am facut si eu si inca mai fac, ocazional. Am invatat sa accept toate aceste senzatii, lucru care trebuie facut in anxietate. Accepta senzatiile, constientizeaza ca sunt acolo si nu le mai da importanta. Iti promit ca, cu cat le dai importanta mai mare, cu atat durerea va creste.
Stiu deasemenea ca, in anxietate, este totusi bine sa faci anumite verificari medicale O SINGURA DATA!! asta ca sa elimini posibilitatea eventualelor probleme medicale. Totodata, este bine ca anxiosii sa aiba dovezi clare ca nu au nici o boala, ca totul este in regula. Eu asa am facut la inceput: analize de sange, eco abdominal, cardiolog. Totul ok. Si de atunci, am avut mii si mii de dureri in toate partile corpului, mi-au trecut o gramada de tampenii in minte DAR NU AM MAI FOST LA MEDIC DE ATUNCI!!!
Si azi m-a intepat de mai multe ori in partea stanga in zona inimii, apoi in spate am simtit tot niste intepaturi intre omoplati. Mi-am vazut de treburi si intepaturile au trecut. Nici nu stiu cand, pt ca nu le-am dat importanta. Mi-am indreptat atentia catre altceva.
Sper sa va ajute informatiile de mai sus intr-o oarecare masura.
O seara frumoasa!
Exact aceiasi stare o am si eu cand rad cu pofta :| si eu rad destul de des, deci este foarte frustrant.Stiu ca nu pot sa patesc ceva dar incep sa ma afecteze mental pentru ca nu poti sa fi pe deplin fericit daca si cand esti fericit ai tot felul de senzatii aiurea.Poate cu trecerea timpului vor trece si astea, nu poate sa ma minta creeru la nesfarsit ca am ceva, e ca si cum ii faci o poanta cuiva de 100 de ori, pana la urma se prinde cat de tampit ar fi si nu mai cade in plasa.
Da, pai ce sa spun, sunt inapt in treburi dintr-astea si am nevoie de ajutorul mamei sa mearga cu mine, dar ea imi spuna ca sunt destul de mare sa ma duc singur. Si de-aia nu ma duc. Pana acum nu prea am vizitat doctorul, sau spitalul, doar cu laringita ce am mai avut probleme, apoi cu dopuri in urechi si o apendicita, cam astea au fost vizitele mele la doctor.
M-as duce la doctor, dar apoi mi-e lene sa nu ma trimita prin toate sectiile, sa fac nu stiu cate investigatii.
M-as duce la doctor, dar apoi mi-e lene sa nu ma trimita prin toate sectiile, sa fac nu stiu cate investigatii.
salut
...inca nu a-ti rationalizat ceva simplu.Anxietatea se "identifica" cu absolut orice.Te simti slabit zici ca e atac de panica.Te doare capul zici ca e de la depresie.Ai o raceala zici ca e gata, iar te-au apucat starile.E falsa gandire si o alta necunoscuta a creierului care se identifica cu orice stare de rau.Eu daca chefuiam, a doua zi vedeam numai atac de panica in orice miscare.Dupa ce trecea mahmureala eram ca nou.
Cheyenne, am avut si eu dureri neidentificate in piept, in maini, prin genunchi, asta acum multi ani, nu sufeream de depresie atunci.Am mers la clinica de reumatologie si recuperare din Iasi la o doamna doctor pe care o pomenesc si acum.Credeam ca nu mai traiesc.Ma durea in fiecare zi cate ceva.Stii ce mi-a gasit?...Reumatism cronic...Ma rog, mi-a dat un tratament cu sulfasalazin(nu il recomand decat daca zice doctorul), pe care sa il iau timp de 4 luni minim, cate 4 pastile pe zi.Ma crezi sau nu, am scapat de toate durerile de spate, piept, maini, genunchi, solduri.Mizeria asta de reumatism te termina fizic la propriu.Eu am stat cu reumatism pana s-a cronicizat si nu mai puteam sa ma incaltz, fara ajutorul cuiva.Mi se blocase piciorul stang din sold.Eram la propriu un anchilozat.Doctorii din oras de la mine ma banuiau de toate nebuniile, noroc la am mers la cel mai bun specialist careia ii voi multumi o viatza si acum ma simt fizic mai ceva ca la 18 ani.Asa ca iti recomand sa mergi mai intai la un reumatolog si apoi la inima si alte cele, esti prea tanar sa ai ceva la inima.Cu inima dupa 60 ani, incepe sa te supere si cate odata nu te va necaji vreodata.Stai linistit, ca nu ai nimic.La varsta ta e prematur sa ai ceva fizic.
Pentru ceilalti, toti cei care inca mai sufera incerca-ti sa va ganditi prin a masura timpul astfel.Cat va simtiti rau?...Nici macar 15% dintr-o zi nu va e rau.Celalalt procent de 85% traiti cu gandul sa nu vi se faca rau.Ei aici trebuie lucrat.Eu aici am reusit sa imi scot din ganduri, intrebarea..Ce ma fac daca ma ia iar starea?Nu-i mai da-ti apa la moara anxietatii.Faptul ca tot timpul va ganditi numai la crizele de rau, va adanceste panica.Incerca-ti sa va ocupati mintea cu ceva.Eu mi-am facut un blog in care scriu orice imi trece prin minte.Un loc in care evadez.Un loc in care am compus sute de poezii.Am scris multe lucruri despre orice ma supara, orice imi displace in lumea asta.Mi-am eliberat frustrarile mintii prin scris.Si un caiet e foarte bun.Sau alte si alte activitati.Poti sa ii ajuti pe altii care au probleme pe plan afectiv sau care au altfel de probleme.Consiliaza-ti prietenii, neamurile, cunostinte cu povetze despre viatza, despre cele frumoase lucruri.Da-i creierului de treaba sa uite de frica, de panica.Nu sta in pat.Acolo te adancesti in stari nedefinite.Munca fizica e nemaipomenita, mai ales in aer liber.
...Hai curaj.Ce invinge frica?...doar curajul, e singurul care poate lupta cu orice.
...inca nu a-ti rationalizat ceva simplu.Anxietatea se "identifica" cu absolut orice.Te simti slabit zici ca e atac de panica.Te doare capul zici ca e de la depresie.Ai o raceala zici ca e gata, iar te-au apucat starile.E falsa gandire si o alta necunoscuta a creierului care se identifica cu orice stare de rau.Eu daca chefuiam, a doua zi vedeam numai atac de panica in orice miscare.Dupa ce trecea mahmureala eram ca nou.
Cheyenne, am avut si eu dureri neidentificate in piept, in maini, prin genunchi, asta acum multi ani, nu sufeream de depresie atunci.Am mers la clinica de reumatologie si recuperare din Iasi la o doamna doctor pe care o pomenesc si acum.Credeam ca nu mai traiesc.Ma durea in fiecare zi cate ceva.Stii ce mi-a gasit?...Reumatism cronic...Ma rog, mi-a dat un tratament cu sulfasalazin(nu il recomand decat daca zice doctorul), pe care sa il iau timp de 4 luni minim, cate 4 pastile pe zi.Ma crezi sau nu, am scapat de toate durerile de spate, piept, maini, genunchi, solduri.Mizeria asta de reumatism te termina fizic la propriu.Eu am stat cu reumatism pana s-a cronicizat si nu mai puteam sa ma incaltz, fara ajutorul cuiva.Mi se blocase piciorul stang din sold.Eram la propriu un anchilozat.Doctorii din oras de la mine ma banuiau de toate nebuniile, noroc la am mers la cel mai bun specialist careia ii voi multumi o viatza si acum ma simt fizic mai ceva ca la 18 ani.Asa ca iti recomand sa mergi mai intai la un reumatolog si apoi la inima si alte cele, esti prea tanar sa ai ceva la inima.Cu inima dupa 60 ani, incepe sa te supere si cate odata nu te va necaji vreodata.Stai linistit, ca nu ai nimic.La varsta ta e prematur sa ai ceva fizic.
Pentru ceilalti, toti cei care inca mai sufera incerca-ti sa va ganditi prin a masura timpul astfel.Cat va simtiti rau?...Nici macar 15% dintr-o zi nu va e rau.Celalalt procent de 85% traiti cu gandul sa nu vi se faca rau.Ei aici trebuie lucrat.Eu aici am reusit sa imi scot din ganduri, intrebarea..Ce ma fac daca ma ia iar starea?Nu-i mai da-ti apa la moara anxietatii.Faptul ca tot timpul va ganditi numai la crizele de rau, va adanceste panica.Incerca-ti sa va ocupati mintea cu ceva.Eu mi-am facut un blog in care scriu orice imi trece prin minte.Un loc in care evadez.Un loc in care am compus sute de poezii.Am scris multe lucruri despre orice ma supara, orice imi displace in lumea asta.Mi-am eliberat frustrarile mintii prin scris.Si un caiet e foarte bun.Sau alte si alte activitati.Poti sa ii ajuti pe altii care au probleme pe plan afectiv sau care au altfel de probleme.Consiliaza-ti prietenii, neamurile, cunostinte cu povetze despre viatza, despre cele frumoase lucruri.Da-i creierului de treaba sa uite de frica, de panica.Nu sta in pat.Acolo te adancesti in stari nedefinite.Munca fizica e nemaipomenita, mai ales in aer liber.
...Hai curaj.Ce invinge frica?...doar curajul, e singurul care poate lupta cu orice.
Salut.multumesc pentru raspunc. Stiu ca de mine depinde daca ma fac bine sau nu, dar e foarte complicat. azi ma simt mai bine, nu ma doare inima, dar simt ceva la ficat si imi fac griji ca nu cumva din cauza axietatii care dureaza toata ziu sa lu inhatat vreo hepatita...of, am mereu nevoia sa oftez, de para cine stie ce problema am pe cap. Sun trista si obosita. Imi vreau viata inapoi..Referitor la carti va multumesc mult, problema e ca nu cunosc engleza ci doar franceza...poate imi spuneti cite ceva din ce ati citit si v-a ajutat, sigur daca aveti timp. va multumesc frumos( La mine anzietatea e de dimineata pina adorm)...
http://www.youtube.com/watch?v=fJL5tE_VKKY..urmariti si voi!
http://www.youtube.com/watch?v=pZo3nYlQwCk
http://stiintasuccesului.blogspot.ro/search/label/Exercitii%20EFT
da..foarte interesant.
da..foarte interesant.
Buna dimineta!
Eu aseara m-am certat cu cineva si m-am enervat foarte rau si ca de obicei nu am facut fata unei situati de stress, m-am simtit foarte rau parca nu aveam stare, aveam gatul foarte incordat si capul amortit.Am luat un distonocalm care nu m-a ajutat prea mult, pana la urma nu stiu nici eu cum am reusit sa adorm.Acum m-am trezit bine, doar asa o stare de suparare ca mi-a fost iar rau dupa cateva zile bune.
Eu aseara m-am certat cu cineva si m-am enervat foarte rau si ca de obicei nu am facut fata unei situati de stress, m-am simtit foarte rau parca nu aveam stare, aveam gatul foarte incordat si capul amortit.Am luat un distonocalm care nu m-a ajutat prea mult, pana la urma nu stiu nici eu cum am reusit sa adorm.Acum m-am trezit bine, doar asa o stare de suparare ca mi-a fost iar rau dupa cateva zile bune.
http://www.slideshare.net/gflorentina/cum-sa-depasesti-anxietatea-si-depresia-si-sa-incepi-sa-traiesti-cu-incredere-bucurie-si-calm-110715130515phpapp02-13524357
Eu sunt ok, vremea buna ma ajuta enorm. In weekend am stat aproape toata ziua prin curte cu treburi si m-am simtit foarte bine.
Am prins curaj sa "ies in lume" chiar si cu riscul de a-mi fi "rau". Cred ca asta conteaza enorm!!
Blade3 - fii tare man!! nu mai pune la suflet toate supararile pentru ca nu se merita. Invata sa fii egoist si sa ai grija de tine, TU esti persoana care conteaza cel mai mult, indiferent de ce spui ceilalti!
Hai, capul sus si mergem inainte!!
O zi frumoasa tuturor!
Am prins curaj sa "ies in lume" chiar si cu riscul de a-mi fi "rau". Cred ca asta conteaza enorm!!
Blade3 - fii tare man!! nu mai pune la suflet toate supararile pentru ca nu se merita. Invata sa fii egoist si sa ai grija de tine, TU esti persoana care conteaza cel mai mult, indiferent de ce spui ceilalti!
Hai, capul sus si mergem inainte!!
O zi frumoasa tuturor!
Hei, oameni buni! Vad pe aici foarte multi oameni cu diverse probleme legate de anxietate, si chiar vreau sa comunic cu voi, am nevoie de asta.Am 16 ani, iar de 1 an si jum am inceput sa am probleme legate de anxietate. Nu reuseam sa ma odihnesc o sapt, doua, chiar si trei.La scoala ma duceam doar cand aveam impresia ca ma simt bine, insa nu ma simteam si am reusit sa le dau de banuit colegilor, profesorilor...ei nu stiu de starea mea si au ajuns sa creada tot felul de bazaconii(uneori delirez si ma gandesc la ce ar putea sa se gandeasca), tot timpul am o teama de ceva, insa dupa ce-i spun cuiva totul si ma descarc reusesc sa-mi revin, dar daca raman singura o iau de la cap.Incerc sa gandesc pozitiv, caut tot felul de remedii si solutii pe internet, doctorii nu ma inteleg...Sunt disperataaaaaaa! Ma invinuiesc de tot, sunt prea slaba, ma gandesc oare cu ce-am gresit?Am nevoie de ajutor...o parere ceva..va rog!
salut
..Foarte buna cartea Blade.Totul e sa o poti citi in liniste, chiar fiecare capitol de mai multe ori, pana intelegi exact ce vrea sa spuna autoarea.
...Eu am tot repetat, respiratia, nu bea cafea nici tigari, consuma banane..lucruri care nu le-am citit ci le-am descoperit pe propria-mi piele..insa eu am descoperit tot pe propria-mi piele ca in caz de inceput de atac de panica, repet inceput, nu il las sa se declanseze, fug rapid la magazinul din colt si-mi iau o bere.Am baut jumatate si ma intind intr-un pat.Stau asa si ma gandesc gata, gata...a trecut.In 10 minute nu mai am nimic.Nu trebuie sa il lasi sa se produca acel atac de panica.Il simti ca e pe vine.Atunci trebuie sa actionezi, cat poti de rapid.La mine a functionat cu jumate de bere sau jumate de pahar de vin(de cand nu mai iau pastile).
De ce bere?...
http://www.yoda.ro/stiinta/de-ce-ne-place-berea-gustul-ei-produce-dopamina-care-ne-face-sa-ne-simtim-bine.html
..Stiu ei cercetatorii astia mai multe decat noi...
..Foarte buna cartea Blade.Totul e sa o poti citi in liniste, chiar fiecare capitol de mai multe ori, pana intelegi exact ce vrea sa spuna autoarea.
...Eu am tot repetat, respiratia, nu bea cafea nici tigari, consuma banane..lucruri care nu le-am citit ci le-am descoperit pe propria-mi piele..insa eu am descoperit tot pe propria-mi piele ca in caz de inceput de atac de panica, repet inceput, nu il las sa se declanseze, fug rapid la magazinul din colt si-mi iau o bere.Am baut jumatate si ma intind intr-un pat.Stau asa si ma gandesc gata, gata...a trecut.In 10 minute nu mai am nimic.Nu trebuie sa il lasi sa se produca acel atac de panica.Il simti ca e pe vine.Atunci trebuie sa actionezi, cat poti de rapid.La mine a functionat cu jumate de bere sau jumate de pahar de vin(de cand nu mai iau pastile).
De ce bere?...
http://www.yoda.ro/stiinta/de-ce-ne-place-berea-gustul-ei-produce-dopamina-care-ne-face-sa-ne-simtim-bine.html
..Stiu ei cercetatorii astia mai multe decat noi...
Alege-ți medicul și fă o programare!Peste 13000 de cabinete medicale își prezintă serviciile pe ROmedic.
Alte subiecte care v-ar putea interesa:
- 60frica, panica ajutor!
- 5ce sa fie, boala psihica, neurologica?
- 4cum rezolv problema unei batrane cu grave tulbulari psihice?
- 1atac de panica?
- 8sufar de foarte multi ani de atacuri de panica, anxietate, o fobie puternica ca fac infarct
- 17Depresie sau atac de panica?
- 0Atacuri de panica;
- 7anxietate si atacuri de panica
- 0pierderea memoriei, anxietate, oboseala
- 6ganduri triste.. tratament
- 2in anul 2 de facultate s-a produs o decadere pe plan scolar
- 12Sustinerea bolnavilor psihici de catre politicieni
- 9va cer ajutorul disperat... este intr-adevar o problema psihologica?
- 436Ajutor! Atac Panic, Anxietate si Depresie
- 3Anxietate, TOC, atacuri de panica
- 10Despre anxietate
- 15Anxietate
- 5Anxietate si stari negative
Mai multe informații despre: Anxietatea Atacurile de panica tulburarile psihice
Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și: