Studii medicale: Dementa senila

Boala Alzheimer este principala cauză de demență la nivel mondial și reprezintă o problemă majoră de sănătate publică, cu implicații sociale și economice profunde. Un studiu amplu, publicat recent în revista Nature Communications, a investigat rolul infecției cu Chlamydia pneumoniae și al acti

Un studiu realizat la Școala de Medicină Chobanian și Avedisian a Universității din Boston și publicat în Neuroscience of Consciousness a analizat dacă indicele de complexitate a perturbației (Perturbation Complexity Index – PCI), derivat din stimulare magnetică transcraniană combinată cu electroenc

Meta-analiză Bayesiană sistematică pe 202 studii a estimat că 33,18% din povara globală a demenței (18,8 milioane de cazuri) este atribuibilă a 16 boli periferice, cu bolile parodontale (PAF 6,10%), ciroza hepatică (5,51%) și pierderea auzului (4,70%) drept principali contribuitori.

Un articol de tip perspectivă publicat în Nature Nanotechnology prezintă o abordare inovatoare bazată pe nanoparticule, concepută pentru a elimina proteinele dăunătoare din organism. Cercetarea, coordonată de Universitatea de Tehnologie din Sydney și realizată în colaborare cu centre aca

Revizuire privind deteriorarea cognitivă vasculară (VCID): tratamente actuale cu dovezi limitate, importanța controlului factorilor de risc cardiovascular și perspective terapeutice inovatoare.

Studiul KARE (42.514 adulți) arată că diabetul zaharat tip 2 dublează riscul de demență, cu un impact major al vârstei la diagnostic și al disfuncției mitocondriale asupra riscului de Alzheimer.

Consensul Nottingham stabilește 56 de recomandări de politici publice pentru prevenția demenței, prioritizând combaterea inegalităților în sănătate și intervențiile structurale la nivel populațional.

Un studiu realizat la Monash University și publicat în revista Neurology la data de 10 februarie 2026 a analizat relația dintre utilizarea aparatelor auditive și declinul cognitiv, demența și afectarea cognitivă la adulți vârstnici cu hipoacuzie moderată. Cercetarea arată că, deși scorurile cognitiv

Un studiu realizat pe date provenite din mari cohorte populaționale și clinice internaționale și publicat în npj Dementia la data de 9 ianuarie 2026 a analizat în ce măsură variațiile genei apolipoproteinei E (APOE) explică povara bolii Alzheimer. Cercetarea arată că, în absența riscului conferit de

Studiu clinic randomizat (N=166) demonstrează că un program cognitiv digital de 6 luni prin WeChat îmbunătățește funcția cognitivă (MoCA), memoria vizuospațială și reduce singurătatea la vârstnici.

Un studiu realizat la Medical University of South Carolina și publicat în revista Palliative & Supportive Care la 7 ianuarie 2026 a analizat fezabilitatea și acceptabilitatea unei intervenții timpurii de îngrijiri paliative, livrată virtual, destinată persoanelor cu tulburări cognitive și îngrijitor

Un studiu realizat în cadrul proiectului DROP-AD, coordonat de mai multe centre universitare europene, și publicat în Nature Medicine la data de 05 ianuarie 2026, a evaluat fezabilitatea utilizării sângelui capilar uscat pentru detectarea biomarkerilor specifici bolii Alzheimer. Cercetarea arată că

Un studiu clinic–patologic de mare amploare, realizat pe 614 donatori de creier expuși la traumatisme craniene repetitive, a analizat în mod sistematic relația dintre stadiul encefalopatiei traumatice cronice (CTE) și simptomele cognitive, funcționale, afective și comportamentale din tim

Un studiu de tip revizuire sistematică și meta-analiză a evaluat relația dintre comportamentele active și riscul de demență în populații adulte din comunitate. Cercetarea publicată în PLOS One arată că activitatea fizică, durata somnului și timpul petrecut sedentar sunt asociate semnific

Realizat în Statele Unite și publicat la 29 decembrie 2025 în jurnalul Neurology, un nou studiu a analizat relația dintre ritmurile circadiene și riscul de apariție a demenței la adulții vârstnici. Cercetarea arată că slăbirea, fragmentarea sau întârzierea ritmurilor zilnice de activitate și repaus