Studii medicale: Dementa senila

Meta-analiză actualizată (55 studii, >7 milioane pacienți): statinele reduc riscul de demență (HR=0,86), boala Alzheimer (HR=0,82) și demența vasculară (HR=0,89). Efect mai pronunțat în DZ2 și după >3 ani utilizare. Rosuvastatina cu cel mai puternic efect neuroprotector.

Meta-analiză sistematică (multiple RCT-uri, boala Alzheimer): exercițiul aerobic (>16 săptămâni, ≥3x/săptămână, 30-50 min) îmbunătățeste MMSE (SMD=0,95; p<0,00001), ADAS-cog (SMD=-0,67; p=0,006) și calitate de viată (SMD=0,36; p=0,01). Fără efect semnificativ pe simptomele depresive.

Meta-analiză pe 23 de studii arată că 60% dintre vârstnicii cu demență internați în spitale acute prezintă simptome comportamentale și psihologice (BPSD), precum agitația și tulburările de somn.

Studiul MELODIC (Music therapy Embedded in the Life Of Dementia Inpatient Care) a evaluat fezabilitatea implementării unui protocol standardizat de muzicoterapie &icirc;n secțiile NHS destinate pacienților cu demență și niveluri crescute de suferință psihologică. Intervenția &icirc;și propune să red

Studiu multicentric pe 2.135 de persoane demonstrează că inegalitatea structurală (indice Gini) corelează cu atrofia cerebrală și conectivitate redusă, fiind un factor de risc în demență.

UK Biobank Circulation (n=51.859, urmărire 13,6 ani, 4857 MACE): model proteomic (86 proteine, LASSO) — NT-proBNP HR=1,68, proADM HR=1,60, GDF-15 HR=1,47. vs PREVENT: C-statistic +0,051, NRI +0,09 pentru MACE; cel mai mare câștig pentru IC (+0,060) și dementa (+0,068). Proteomică = viitorul predicți

O sinteză narativă a dovezilor arată că temerile privind afectarea cognitivă de către statine nu se confirmă: studiile randomizate mari (PROSPER, Heart Protection Study, ASPREE, HOPE-3) indică un efect neutru, iar meta-analizele sugerează chiar un risc redus de demență și de boală Alzheimer (OR 0,68

Studiu pe 1,9 milioane de danezi: utilizarea cumulativă a opioidelor peste 90 de doze standardizate este asociată cu un risc crescut de demență, indiferent de tipul de opioid.

Revizuire privind mecanismele îmbătrânirii cerebrale și demenței, catalogând biomarkeri pe 4 stadii și strategii terapeutice multimodale pentru prevenție și intervenție precoce.

Meta-analiză sistematică pe populația italiană: purtătorii alelei APOE ε4 prezintă risc substanțial crescut de Alzheimer față de celelalte genotipuri APOE. Analiza subliniază necesitatea investigării simultane a factorilor genetici și de mediu pentru prevenția Alzheimer.

Cohortă națională coreeană (n=110.885 perechi ajustate, 2013–2021): inhibitorii SGLT2 asociați cu risc de demență cu 35% mai mic față de inhibitorii DPP4 (HR 0,65; IC 95%: 0,58–0,73), cu beneficiu mai pronunțat la tratament de peste 2 ani și pentru demența vasculară (HR 0,48).

Studiul demonstrează că programul online iSupport multicomponent, facilitat de profesioniști, îmbunătățește calitatea vieții mintale și autoeficacitatea îngrijitorilor persoanelor cu demență.

Meta-analiză pe 6.374 pacienți: brexpiprazolul este cel mai eficace în BPSD, aripiprazolul are cea mai bună acceptabilitate, iar olanzapina prezintă cel mai slab profil de toleranță.

Studiul pe 436.232 persoane arată că rezerva cognitivă ridicată reduce riscul de depresie cu 47% și amână demența, oferind 2,77 ani suplimentari de viață fără depresie.

Cohortă longitudinală 7 ani (n=1.671, 41-56 ani, Finlanda): declin cognitiv global -0,56 SD. Femeile prezintă declin mai mare al memoriei de lucru (-0,96 vs -0,60 SD). Educația protejează mai mult bărbații. Menopauza amplifică declinul procesării informațiilor.