Studii medicale: inflamatie

Circulation 2026: Declarație scientifică AHA actualizată: boala parodontală și BCV aterosclerotice. Noi dovezi: randomizare Mendeliană (relație cauzală sugestivă)+studii intervenție parodontală+markeri sistemici (CRP+IL-6+IMT carotidian). Mecanisme directe: bacteriemie (Porphyromonas gingivalis+alte

Cercetători de la Facultatea de Medicină Dentară a Universității din Pennsylvania, conduși de Kyle H. Vining și Hardik Makkar, au demonstrat că proprietățile fizice ale țesutului gingival — în special rigiditatea matricei extracelulare (ECM) — influențează direct comportamentul inf

Studiul de cohortă (N=7527) demonstrează că indicele RCII (colesterol rezidual x hsCRP) prezice riscul cardiovascular la pacienții cu sindrom CKM, cu un prag de 1,488 pentru stratificarea riscului.

J Exp Med 2026: Leziunea inflamatoare scade natural la anumite ore ale zilei. Mecanism: peak-uri CXCL12 plasmatic→CXCR4 pe neutrofile→inhibare ceas circadian intrinsec neutrofilic. Dovezi genetice: deleție ceas circadian neutrofil+CXCR4 hiperactivat→previn spike-uri lezionale diurne. La nivelul tesu

Revizuire conceptuală: inflamația cardiovasculară este un răspuns de reziliență la leziunile moleculare cauzate de îmbătrânire, devenind dezadaptativă. Adresarea leziunilor upstream oferă noi ținte...

Studiul analizează mecanismul PANoptosis ca motor al furtunii de citokine, evidențiind importanța recunoașterii timpurii și a terapiilor țintite pentru a preveni insuficiența multiorganică.

Studiul de fază 2 IVORY arată că interleukina-2 în doză mică, administrată subcutanat timp de 8 săptămâni pacienților cu sindrom coronarian acut, crește limfocitele T reglatoare și reduce inflamația arterială cu 7,7% față de placebo, fără evenimente cardiovasculare majore la 2 ani.

Sinteză a 30 de studii umane privind microplasticele: asocieri cu markeri de inflamație, stres oxidativ și dereglări endocrine, fără dovezi clare de cauzalitate pentru boli clinice specifice.

Analiză pe 4 cohorte cu 4.604 de pacienți (urmărire 8–11 ani): mortalitatea cardiovasculară crescută la pacienții cu artrită reumatoidă nu se explică prin anticorpii anti-CCP (ACPA), ci prin inflamația sistemică cronică (PCR). Controlul inflamației rămâne strategia centrală de reducere a riscului ca

Studiul demonstrează că un consum regulat de lapte reduce riscul cardiovascular, indiferent de conținutul de grăsime, efect mediat parțial prin reducerea inflamației sistemice.

Inflamația subclinică preoperatorie (S100A12, PCR <10 mg/L) crește riscul de delir și declin cognitiv la vârstnicii operați, spre deosebire de inflamația acută, care nu prezintă această asociere.

O analiză pe 448.000 de adulți din UK Biobank arată că proteina C reactivă de înaltă sensibilitate (hsCRP) prezice independent riscul cardiovascular și îmbunătățește scorul SCORE2 cu 14,1%.

O meta-analiză arată că tratamentul antiinflamator reduce semnificativ anhedonia și severitatea depresiei la pacienții cu niveluri crescute de proteină C reactivă (≥2 mg/L).

Studiul CHARLS (9.559 pacienți, 9 ani) demonstrează că grăsimea viscerală și inflamația se potențează reciproc, dublând riscul de diabet și AVC, cu grăsimea viscerală precedând inflamația.

Studiu randomizat (N=74) privind un probiotic cu 4 tulpini în boala Parkinson: a îmbunătățit microbiota, a redus inflamația (TNF-α), a scurtat timpul de acțiune al levodopei și a ameliorat simptome...