Studii medicale: Insomnia

Studiu retrospectiv pe 53 de veterani arată că mirtazapina 3,75 mg reduce semnificativ scorul ISI la 47% dintre pacienți, cu o tolerabilitate bună și fără sedare diurnă reziduală.

Studiu retrospectiv pe 1.091 pacienți: lemborexantul prezintă o rată de abandon din lipsă de eficacitate mai mică (OR=0,63) comparativ cu suvorexantul, fără diferențe în tolerabilitate.

Studiul demonstrează că percepția somnului profund este influențată semnificativ de visele imersive, nu doar de activitatea cerebrală lentă, redefinind calitatea subiectivă a somnului în faza NREM2.

Revizuirea a 157 de studii arată că, deși tranziția la ora de vară crește riscurile acute (infarct, accidente), viața în regim de oră de vară reduce mortalitatea globală față de ora standard.

Studiul identifică 3 subtipuri de COMISA prin analiză cluster pe 2.072 pacienți, corelând fenotipurile cu riscuri cardiometabolice și psihiatrice distincte, esențiale pentru medicina de precizie.

Un studiu japonez arată că timpul total de muncă (plătită și neplătită) prezice calitatea slabă a somnului la ambele sexe, însă afectează sănătatea mintală în mod semnificativ doar la femei.

Studiul identifică SIRT6 și CTSB drept gene cu rol cauzal în apneea în somn și insomnie, utilizând randomizarea Mendeliană pentru a demonstra legătura dintre senescența celulară și somn.

Revizuirea analizează capcanele diagnostice și terapeutice în insomnia la vârstnici, subliniind subutilizarea TCC-i și riscurile polifarmaciei, recomandând o abordare structurată și deprescrierea.

Studiul demonstrează că evaluarea ecologică momentară (EMA) prin smartphone este mai sensibilă decât chestionarele tradiționale în detectarea variațiilor diurne ale simptomelor sub tratament.

Studiu pe 1002 adulți norvegieni privind utilizarea aplicațiilor de somn: 46% prevalență, beneficii percepute în conștientizare, dar riscuri de stres și ortosomnie, mai ales la tineri și insomniaci.

O meta-analiză pe 4,4 milioane de participanți arată că activitatea fizică regulată, reducerea sedentarismului și somnul de 7-8 ore pe noapte scad semnificativ riscul de demență.

Această revizuire analizează relația bidirecțională dintre tulburările de somn și bolile psihiatrice, evidențiind mecanismele neurobiologice comune și eficacitatea clinică a TCC-I.

Evenimentele naționale majore cauzează privare acută de somn, crescând riscul de gripă cu 54% în următoarele 10 zile, efect amplificat de variante genetice specifice.

Studiu clinic de fază 3 în China care demonstrează că lemborexantul (10 mg) reduce semnificativ latența de adormire și îmbunătățește eficiența somnului față de placebo la adulții cu insomnie cronică.

Un studiu observațional și de randomizare mendeliană arată că tulburările de somn și depresia cresc independent și sinergic riscul de hipertensiune, în special în cazurile cu debut precoce.