Studii medicale: Trigliceridele

Studiul demonstrează că indicele TyG este un predictor independent al mortalității în miocardita acută, prezentând o relație în formă de U: valorile extreme cresc riscul de deces intraspitalicesc.

Studiul demonstrează că indicii TyG-CVAI și TyG-BRI sunt predictori superiori ai riscului de AVC în sindromul CKM, expunerea cumulativă fiind mai relevantă decât valorile punctuale.

Evaluarea combinată a indicelui TyG (trigliceride-glucoză) și a raportului hiperglicemiei de stres prezice mortalitatea la 28 de zile la pacienții UCI cu hemoragie intracerebrală (n=1.095). Pacienții cu ambii indici peste prag au risc de 2,5 ori mai mare de deces.

Revizuire în Circulation Research despre mecanismele prin care lipoproteinele bogate în trigliceride (TRL) amplifică riscul cardiovascular în diabetul zaharat, cu accent pe inhibarea LPL în diabet, inflamația vasculară prin TRL-uri și perspective terapeutice: inhibitori apoC-III, ANGPTL3.

Studiu transversal NHANES (n=3.870) demonstrează că indicele TyG-WHtR — indicator al rezistenței la insulină combinat cu obezitatea centrală — se asociază cu un risc de 2,37 ori mai mare de simptome depresive (OR=2,37; IC 95%: 1,59–3,52).

Ghidul 2026 ACC/AHA privind dislipidemia (JACC): înlocuiește ghidul din 2018, acoperă hipercolesterolemia, hipertrigliceridemia și nivelurile crescute de lipoproteina(a). Elaborat de 13 societăți medicale pe baza dovezilor din oct-dec 2024.

Studiul Essence-TIMI 73b arată că olezarsenul reduce trigliceridele cu 63,9% și colesterolul rezidual cu 71,9%, dar nu influențează semnificativ volumul plăcilor coronariene necalcificate după 12 luni de tratament.

Studiu Varșovia (n=86): transplantul de pancreas reduce semnificativ indicele trigliceride-glucoză (TyG) — marker al insulinorezistenței și riscului cardiovascular — încă din prima lună post-transplant, cu stabilizare la 12 luni.

Studiul demonstrează că indicele trigliceride-glucoză crescut și nivelurile scăzute ale globulinei care leagă hormonii sexuali sunt markeri predictivi pentru riscul de retinopatie diabetică.

Un studiu prospectiv amplu, publicat în 2026, a demonstrat că un nivel mai ridicat al fitnessului cardiorespirator (FCR) este asociat independent cu un risc semnificativ mai mic de nefropatie diabetică la pacienții cu diabet zaharat de tip 2 (DZ2), fără ca predispoziția genetică să modifice această

Studiul demonstrează că indicele trigliceride-glucoză (TyG) este un instrument de triere fiabil și ieftin pentru identificarea controlului glicemic deficitar la pacienții cu diabet zaharat tip 2.

Studiul analizează rolul scăderii trigliceridelor în tratamentul MASLD, evaluând mecanismele și eficacitatea terapiilor actuale și emergente în reducerea grăsimii hepatice și a fibrozei.

J Cardiol 2026: TGCV (cardiomiovasculopatie prin depozite TG) — nouă clasă BCV. Fiziopatologie: PNPLA2/ATGL mutații → lipolizie intracelulară TG↓ → steatoză cardiomiocite + VSMC → IC, coronaropatie difuză (nu focală!), vasospasm, aritmii. Diagnostic: ¹²³I-BMIPP SPECT — washout <10% (esențial). P-TGC

Cardiovasc Diabetol 2026: CHARLS cohortă, n=2673, urmărire 9 ani, 15,3% HTA incidentă. cuCTI (cumulativ CRP×TG×Glucoză): HR=2,16 vs cuCHG HR=1,63 (cuartila max vs min). cuCTI superior cuCHG: ROC (DeLong p=0,025), C-index 9 ani 0,618 vs 0,597 (NS pentru cuCHG), NRI: 35,47% vs 15,77%, IDI: 1,32% vs 0,

Clin Exp Hypertens 2026: n=325 (110 normotensiv, 106 dipper HTA, 109 non-dipper HTA). HALP/NLR/LMR: fără diferențe între grupe (NS). TyG: cel mai mare variabilitate intergrupe; OR non-dipper=3,6 (p=0,004); corelat pozitiv SBP/DBP nocturne; corelat negativ scădere nocturnă SBP. AUC HTA vs normotensiv