Studii Medicale — Neurologie

Meta-analiza arată că boala parodontală crește riscul de demență cu 22% și riscul de tulburări cognitive cu 25%, având un impact major asupra declinului cognitiv longitudinal.

Studiul demonstrează că imagistica PET-CT cu [89Zr]Zr-DFO-SC16.56 este sigură și detectează eficient expresia DLL3 în tumorile neuroendocrine, corelându-se cu imunohistochimia.

Studiu de cohortă pe 44.403 nediabetici arată că traiectoriile indicelui TyG și stilul de viață stratifică riscul de AVC ischemic, TyG ridicat fiind un factor de risc independent.

Noile criterii NIA-AA 2024 definesc boala Alzheimer biologic, prin biomarkeri (amiloid, tau), permițând diagnosticul preclinic și stadializarea numerică (1-6) pentru terapii țintite.

Revizuirea sistematică a 32 de studii fMRI indică modificări ale conectivității cerebrale în RBD ca biomarkeri timpurii de neurodegenerare în bolile cu corpi Lewy, facilitând stratificarea clinică.

Revizuire sistematică ce identifică deficiențele de vitamine (B6, B12, D), fier, omega-3 și licopen ca factori de risc pentru boli cronice la femeile aflate la postmenopauză.

Proteomică LCR la 300 participanți (Science Translational Medicine, 2024): 34 module proteice co-exprimate identificate în boala Alzheimer; 3 module corelate cu APOE ε4 (lipide, neuroinflamație, procesare amiloidă); atomoxetina (inhibitor recaptare noradrenalină) reduce nivelurile crescute în modulu

Atogepant reduce frecvența migrenei cronice și consumul de analgezice la pacienții cu supraconsum, fără a necesita detoxifiere prealabilă, conform studiului de fază 3 PROGRESS.

Studiul CHANCE-3 (8.343 pacienți) arată că colchicina în doze mici nu reduce riscul de AVC recurent în 90 de zile la pacienții cu AVC ischemic acut și inflamație sistemică (hsCRP ≥2 mg/L).

Studiul pe 403.506 pacienți arată că MAFLD și MASLD cresc riscul de demență vasculară, cu variații între subtipuri, subliniind necesitatea monitorizării cognitive și a controlului metabolic.

Nature Human Behaviour: cohortă bispecifică 22 milioane persoane (Coreea 10M + Japonia 12M): COVID-19 asociat cu riscuri crescute de sindrom Guillain-Barré, deficit cognitiv, insomnie, anxietate, encefalită, AVC ischemic și tulburări de dispoziție pe termen lung (≥30 zile). Vaccinarea și boala ușoar

Cohortă Taiwan n=714.052 pacienți cu rinită alergică (2011-2017): antihistaminice H1 cresc riscul de demență în relație doză-răspuns. FGA la >120 cDDD: HR 1,51 (1,42-1,62); SGA la >120 cDDD: HR 1,26 (1,19-1,33). FGA mai riscante datorită proprietăților anticolinergice centrale mai pronunțate.

Revizuire clinică privind tulburările de somn în boala Parkinson, subliniind importanța RBD ca marker prodromal și necesitatea unei abordări terapeutice multidisciplinare și personalizate.

Revizuire publicată în Annals of Neurology prezintă fiziopatologia, tabloul clinic, diagnosticul și opțiunile terapeutice actuale în neuropatia amiloidă din amiloidoza cu lanțuri ușoare (AL) și din amiloidoza ereditară cu transtiretină (ATTRv), cu accent pe noile terapii aprobate: tafamidis, patisir

Studiu de cohortă prospectivă pe 24.297 de pacienți cu diabet zaharat tip 2 din UK Biobank demonstrează că izolarea socială și singurătatea sunt asociate independent cu un risc crescut de complicații microvasculare (nefropatie, retinopatie, neuropatie) după 12,6 ani de urmărire, cu o magnitudine com