Pentru cei cu anxietate si atacuri de panica FOARTE IMPORTANT
IONELA imi pare rau ca nu te simti bine dar tu singura iti alimentezi aceste stari...de ce te gandesti de acum ce vei pati cand vei calatori cu autocarul?normal ca subconstientul tau se obisnuieste cu teama aceasta si apar acele stari...ai reusit 2 saptamani sa fi foarte bine CUM ????????simplu ai gandit pozitiv nu te ai mai stresat ai fost relaxata de ce sa nu fi asa mereu sa iti fe bine sa fi linistita si nu panicata ??incearca sa nu puyi mereu raul in fata frica panica ca vei pati nu stiu ce din contra ar trebui sa te gandesti ca vei parcurge acest drum cu un scop sa ajungi acas unde e familia ta si iubitul tau ce e mai mare bucurie de atat..gandeste pozitiv.ai vazut ca totul tine de tine si dupa cum ai spsu si tu numai plangi ac inainte numai ai acele strai asa intense pai asta e pasul spre vindecare orice om va mai avea cele strai pana se va vindeca dar mai putin intense si nu asa dese pana cand vor disparea definitv..fa ti timp pt tine relaxeazate analizeazati straile gandurile totul si iti vei da seama ca nu ai patit nimic rau pana acum ca nu ai nici o boala ca nu ti sa intamplat nimic din ce te speria si tot asa..asa incerc si eu sa gandescacum iar cand mai aoar acele strai nu am apnichez fac ceva care sa ma relaxeze dau un tel ascult muzica citesc etc pt ac atunci subconstientul nostru e atent al ceea ce noi facem dar adac stai si te gnadesti oare ce aptesc oare ce am oare de ce ?normal ca acele stari persista...ai reusit as te alsi de fumat intradevar si el afecteaza dar totul depinde de gandirea noastra...stiu ca nu iei medicamente nici eu nu sunt de acord cu ele dar iau totusi ceva naturist dupa cum am scris mai sus macar cand ai acele stari incearaca macar un ceai relaxant un omega 3 sa vezi iti va face bine...acuma astae decizia ta eu iti dau un sfat dar cel mai important ramane gandirea rationala reala si nu cea irationala drum bun ai grija de tine o sa fi bine vei vedea zambeste fi fericita si ai multa credinta tot ce se intampla in viata are un scop.astept vesti de la tine DE BINE
Izabella27 este normal sa ai acele stari ins esiune cred ac orice le are mai mult sau mai putin, cu o intensitate mai mare sau mai mica sunt emotiile tipice sesiunii le am avut si eu.DAR DE CE TE TEMENI ?ce se poate intampla atat de grav ?...incearca tot timpul sa analizezi situatia.cum ai spus ai reusit 3 luni sa fi bine de ce nu ai putea si acum de ec iti e frica de un atac de panica ?nu patesti nimic stiu cum e aveam si cate 5 pe zi iar starile de anxietate nu sunt o drama desi asa par sunt doar simptomele pe care ni le transmite organismul datorita gandurilor irationale :frica panica esec etc.si normal ca atunci cand suconstientul se confrunta cu astfel de ganduri si fizic si psihic avem de suferit...relaxeazate fi calma dar mai ales optimista iar cand veiz ca revin acele stari spune o rugaciune si crezi in ea.viata e o lectie si toate lucrurile se intampla in viata pt a ne da seama cat de pretioasa e ea.iti urez bafta la examene si sunt sigura ca vei gandi pozitiv iar acele stari vor disparea incetul cu incectul normal e nevoie de timp
Daria10 multumesc pentru raspuns.eu atacurile de panica le.am dobandit in urma examenelor si am fost foarte rau in sesiunea trecuta. Acum mi-a navalit iar teama pt ca sunt in sesiune, si oarecum sunt demoralizata pt ca eram p drumul cel bun. Dar eu sper totusi ca o sa vina zi cand ceea ce se intampla azi sa ramana doar o amintire.:)
Dragii mei, buna dimineata ! Daria iti multumesc din suflet pentru incurajari si pt vorbele frumoase.Parca mi-ai mai dat putina speranta, vezi eu pot ajuta cu sfaturi dar nu prea sunt buna sa le pun in practica, din pacate.Astazi iar nu am avut curaj sa vin fara masina la birou.sunt dezamagita de mine.Nu am curaaaaaaaaj si asta chiar ma supara.Ce fac fetelor daca ma apuca pe strada ???Stiu raspunsul dat de psiholoaga.Stau pe loc si astept sa treaca Eiiiiii asta este problema ca ma apuca (cred) tremuratul acela nebun si nu stiu daca-l pot stapani. Ce sa mai zic???? Asta este prost ca nu am cui cere ajutorul sa vina dimineata cu mine.Doamne fereste ma uit la ce scriu si nu-mi vine sa cred.Sunt oameni care merg in carut cu rotile, au diverse probleme locomotorii.si eu ????mi-a dat Dumnezeu picioare sanatoase, si uite cum procedez? In rest ma simt bine, aseara parca ma luase ameteala putin, dar m-am luat la vorba cu copilul meu si parca a mai trecut.Mai am o problema, sunt si cam geloasa si asta imi amaraste sufletul.Ma uit la sotul meu, cat este de calm si relaxat pe canapea, iar eu imi fac mii de ganduri.Am "verificat" si chiar nu am motive de gelozie, mai ales ca nu mai avem 20 de ani ! Dar vedeti voi, orice gand pe care, ni-l inducem si este irational ne face rau. Fetelor iertati-ma ca m-am cam plans la voi, dar uite ca eu nu am pe nimeni inafara de voi.Eu nu vb cu nimeni despre problema asta, nici macar cu sotul meu, deoarece imi dau seama ca este absurd, simt ca ma fac de ras daca povestesc cuiva, nu am nici o boala, asa ca ce sa le spun??? Or sa zica ca sunt o rasfatata, careia nu-i lipseste nimic, ca am o familie minunata, un serviciu bun, deci..problema este doar la mine.Va trebui sa o rad din radacina, Pastilele din plante sunt foarte bune, vad ca le iau de 2 sapt si parca sa zic ca sunt muuuult mai bine.De la dna dr tataru, sunt f scumpe, dar vad ca pe mine m-au mai linistit si aproape ca nu mai ametesc deloc, decat fff rar.Vorbim -* si iti mai zic eu. Va doresc tuturor o zi minunata si plina de realizari !
(*modificat de admin)
(*modificat de admin)
Irinanistor te inteleg.aceeasi probl am avut.o si eu.eram singura in situatia asta.prietenul, parintii imi spuneau ca nu am nimic, sa incetez, dar eu ma simteam rau in continuare.e bine ca te descarci aici.pentru ca intelegem cu totii mult mai bine ce ni se intampla si asa ne incurajam.uite eu aseara am avut o recadere.amxietate crescuta, insomnii, dar totusi sper ca o sa fiu bine.trebuie sa fim bine.vb ta sunt atatia care chiar au boli grave, si de ei ce sa mai zicem...sanatate tuturor!
Buna dimineata!!!multumesc Daria ptr raspuns...am fost bine intradevar daca stau si ma gand, starile mi-au disparut odata cu trecerea Craciunului, am fost foarte trista ca nu eram acasa cu fam, dar odata trecute si sarb mi-au disparut starile.Pot spune si eu ca 70%sunt mai bine, mai vindecata, majorititatea zilelor sunt mai bune, dar chiar am ramas surprinsa dumink cand dintr-un nimic, m-am speriat si au aparut starile, acum macar sunt din nou bine, ma bucur ca nu tin mult, ca-mi revin imediat si intradevar ce ma ajuta sa trec repede este gand mea pe care incerc cat de cat sa o controlez.Cat despre medicam, singurul care ma ajuta cand sunt agitata, posibil asta sa-mi fi bagat eu in subconstient ca ma ajuta, este extraveralul.Da asa e, acum sunt mai agitata, ptr ca dupa ce m-am lasat de fumat, m-am apucat si de un regim de slabit, ptr ca in ultima perioada cu starile mele, am mancat foarte dezordonat si se vede acum, dar chiar in ultima perioada nu am mai fost ambitioasa si acum vreau a fiu inapoi ambitioasa, ce-mi propun sa realizez, nimik sa numai las sa-mi taie calea.Irina, intradevar cea mai buna metoda s ainvingi frik este s afaci exact ceea ce iti provoaca frik, mie imi era frik sa adorm ma gand ca nu ma mai trezesc si adormeam cu laptop-ul langa cap, ma bazaia jumate de noapte la cap da eu ma simteam in siguranta, pana intr-o seara cand l-am inchis si am spus ca vreau sa dorm linistita ca inainte fara zgomot.Eram si eu mai geloasa inainte iar acum intradevar am scapat, chiar ma bucur ca alta treaba acasa nu aveam decat sa ma gand ce face el la munk si ma controlam greu sa nu fac vreo criza de gelozie, ma pune-am in situatii jenante din cauza mea.Trebuie sa ne revenim odata ca oricum de ce ne este frik nu scapam, dar macar sa traim linistite sa simtim cum trece fiecare zi nu eu ma trezesc azi si deja ma gand la maine, nici nu am timp sa ma bucur de ziua de azi.Planuri nici nu-mi fac fac, posibil sa nu le duc la indeplinire asa ca urmez calea.
Buna.
Imi permit sa-mi exprim o parere, ca un apartenent la acest forum. Nu cred ca este tocmai bine sa ne scriem aici toate fricile si toate frustrarile, chiar daca ne face bine pe moment. Nu mi-o luati in nume de rau dar toate simptomele si toate fricile si toate frustrarile se duc catre ceilalti unde au un teren foarte fertil de preluare si de a le cultiva si apoi de a dezvolta diverse noi fobii.
Specialistii sunt de parere ca acestea sunt preluate de ceilalti si nu e bine. Numai persoane avizate in acest sens pot sa faca fata la avalansa de informatii.
Cred ca ar fi util sa discutam aici metode, sa schimbam impresii asupra unor carti citite in acest sens, sa prezentam solutii care au avut succes.
Va rog sa ma iertati, nu vreau sa supar pe nimeni, as vrea sa avem si discutii constructive, nu doar doar sa prezentam simptome.
De exemplu: ce a citit fiecare in sensul recuperarii lui? Am aflat de Ionela ca a citit o carte care cred eu ca este foarte buna. Si Irina ne-a recomandat o carte. In afara de pastile si psihologi ce a studiat fiecare?
Astept pareri sa vedem ce putem invata.
Imi permit sa-mi exprim o parere, ca un apartenent la acest forum. Nu cred ca este tocmai bine sa ne scriem aici toate fricile si toate frustrarile, chiar daca ne face bine pe moment. Nu mi-o luati in nume de rau dar toate simptomele si toate fricile si toate frustrarile se duc catre ceilalti unde au un teren foarte fertil de preluare si de a le cultiva si apoi de a dezvolta diverse noi fobii.
Specialistii sunt de parere ca acestea sunt preluate de ceilalti si nu e bine. Numai persoane avizate in acest sens pot sa faca fata la avalansa de informatii.
Cred ca ar fi util sa discutam aici metode, sa schimbam impresii asupra unor carti citite in acest sens, sa prezentam solutii care au avut succes.
Va rog sa ma iertati, nu vreau sa supar pe nimeni, as vrea sa avem si discutii constructive, nu doar doar sa prezentam simptome.
De exemplu: ce a citit fiecare in sensul recuperarii lui? Am aflat de Ionela ca a citit o carte care cred eu ca este foarte buna. Si Irina ne-a recomandat o carte. In afara de pastile si psihologi ce a studiat fiecare?
Astept pareri sa vedem ce putem invata.
Buna Radug, ai mare dreptate, si eu am recomandat acelaaaaasi lucru ca si tine.Dar vezi tu cum aproape nici unul din noi nu avem cui spune prin ce trecem, aici am gasit un mare sprijin.Ai dreptate, si eu am scris acelasi lucru ca si tine, uite cand tu vb de lipsa de aer, parca m-a strafulgerat un gand iraaaational, evident.Deci concluzia este ca noi trebuie sa ne imbarbatam si sa venim cu tehnici noi.Uite eu am avut acum o intalnire cu fff multi oameni si m-am temut ca nu voi face fata, fapt pr care am apelat la un calmant.Stiu ca ma veti certa, dar am simtit ca ma va apuca acolo in sala de sedinta si ma fac de ras. Offffffffffffffff imi pare rau, ca l-am luat dar uite ca sunt situatii la care inca nu fac fata.
Tehnica respiratiei o stie toata lumea, cred, asa ca nu mai spun despre ea. Si de aici ma cam blochez eu, nu stiu pe ce drum sa o apuc. Nu stiu exact cum sa-mi canalizez gandurile rationale ca sa ma ajut. Vb lui Daria, ea a stat in fiecare dimineata 10-15 min si a facut o analiza a zilei, si-a impus ce a vrut ea sa se intample, o meditatie care a ajutat-o.Este o idee tare buna.Altceva nu mai stiu ce am putea face. Daca aveti idei ajutati-ne cu sfaturi.Incercat sa lasati tigarile, sau macar sa le rariti, nu consumati alcool, nu mai fiti gelosi ( macar sa incercam !!!) gelozia ne strica sufletul, hai sa fim mai egoisti, sa ne gandim mai mult la noi, sa ne rasfatam. Se spune ca daca ducem prea multe pe umerii nostri nu este bine.Sa mai plasam si la altii.Nu doar noi, care si asa avem de dus o povara in spate. Bafta !
Tehnica respiratiei o stie toata lumea, cred, asa ca nu mai spun despre ea. Si de aici ma cam blochez eu, nu stiu pe ce drum sa o apuc. Nu stiu exact cum sa-mi canalizez gandurile rationale ca sa ma ajut. Vb lui Daria, ea a stat in fiecare dimineata 10-15 min si a facut o analiza a zilei, si-a impus ce a vrut ea sa se intample, o meditatie care a ajutat-o.Este o idee tare buna.Altceva nu mai stiu ce am putea face. Daca aveti idei ajutati-ne cu sfaturi.Incercat sa lasati tigarile, sau macar sa le rariti, nu consumati alcool, nu mai fiti gelosi ( macar sa incercam !!!) gelozia ne strica sufletul, hai sa fim mai egoisti, sa ne gandim mai mult la noi, sa ne rasfatam. Se spune ca daca ducem prea multe pe umerii nostri nu este bine.Sa mai plasam si la altii.Nu doar noi, care si asa avem de dus o povara in spate. Bafta !
Pai atunci sa va spun cum incerc sa depasesc un atac de panik...de exemplu daca stau pe scaun, cum a fost in avion 7ore, ca am avut cred ca 10atacuri de panik, si nu ma pute-am plimba, intinde-am mainile nu in sus, ca o nebuna chiar, in fata, dede-am impresia ca ma intind da eu saraca ma calmam sau daca sunt intr-o masina la fel fac, daca sunt acasa si ma apuk incep a ma plimba, sincer la mn treaba cu respiratia nu merge, daca incep a-mi controla respiratia devin mai agitata, posibil ptr ca respir fortat asa ca incep a ma plimba, ma rog lui Dumnezeu, incerc sa vb cu mine.Cat despre carte ma ajutat mult, mai mult decat filmul, the secret, am mai gasit fel de fel de carti care ajuta la schimbarea gandirii dar nu sunt online, cand ajung acasa am sa le fac comanda.Mai nou, m-am plans la o prietena de-a mea care stie ce simpt, si zilele astea mi-a trimis o melodie tare simpatik, voi poate o stiti, nu intelegi mare lucru dar in schimb ritmul ei pur si simplu te face sa te misti din loc, Khaled-c est la vie, ieri ma simteam atat de rau, obosita, fara putere si aveam multa treaba, mi-am bagat castile in urechi am bagat melodia la repet si sincer face-am treaba dansand, numai cand era acasa, face-am asa si m-am simit foarte bn.in rest la nevoie mai apelez la un extraveral, un ceai cald, o buktik de ciocolata neagra, incerc sa ma culc devreme, mananc sanatos acum, ma-si plimba da nu prea imi permite timpul momentan...cam atat...fiecare face ce poate si ce stie ca sa-i fie bn...trebuie sa incercam sa nu ne descurajam...acasa cand ma duc ma ast un motanel pe care-l ador din suflet si 2 cateluse la fel pe care le-am salvat si acum imi sunt loiale, asa ca am cu cine ma lua, sa-mi treaca timpul si sa uit de stari..
Irina, nu te cearta nimeni ca ai luat un calmant. Daca asa ai simtit tu, inseamna ca inca nu esti pregatita sa-ti infrunti anxietatea. E normal. Din ce am citit eu reiese faptul ca nu trebuie sa te impotrivesti anxietatii ci s-o accepti, sa o studiezi, sa vezi cum se manifesta. Trebuie tratata ca un simptom si nu ca o boala deoarece nu este o boala. De aceea nu au ce sa caute aici pastilele. Acestea sunt senzatii fizice si psihiceartificial de psihicul nostru ca raspuns exagerat la stimulii externi. Atacurile de panica sunt una si anxietatea este alta. Cele doua se impletesc de cele mai multe ori dar sunt persoane care sunt doar anxioase si nu au atacuri de panica.
Impulsurile electrice circula prin intermediul nervilor in tot corpul nostru deci e normal sa simtiti diverse senzatii in momentele de panica sau anxietate.
Daca veti incerca sa luptati sau sa suprimati un atac de panica sau anxietatea, nu veti reusi. Nu veti reusi deoarece victoria nu se obtine prin lupta ci prin acceptare si studiere. Acceptati ca sunt senzatiile voastre si ca voi le-ati creat si nu ele pe voi. De asemeni gandul de baza este ca nu va pot face nici un rau. Nimeni nu a murit din asta. Ganditi-va ca atuci cand alergati sau faceti un efort intens nu v-a lasat niciodata inima. Deci nici atunci cand va bate tare inima, intr-un atac de panica, nu se va intampla nimic din punct de vedere al sanatatii.
Am citit in cartile de care ziceam foarte multe lucruri adevarate pe care noi nu le constientizam.
Chiar se afirma ideea ca, dupa ce studiezi atacul de panica iar acesta continua sa creasca in intensitate, sa ceri mai mult:, , hai mai mult sa vad cat de mult poti da!' - apoi scade si dispare.
Pare masochist si irealizabil dar functioneaza. E o chestie de vointa.
Apropos: lasati fumatul. Si eu l-am lasat tot din aceasta cauza in 2009. Pe atunci nu stian ca din cauza anxietatii dadeam in atac de panica cand fumam.
Odihniti-va bine si faceti lucruri placute. Cand sunteti anxiosi faceti-va de lucru care sa va solicite la maxim.
Si studiati, studiati ce zic cei care au fost ca noi si au trecut peste hopul asta.
Mai discutam...
Impulsurile electrice circula prin intermediul nervilor in tot corpul nostru deci e normal sa simtiti diverse senzatii in momentele de panica sau anxietate.
Daca veti incerca sa luptati sau sa suprimati un atac de panica sau anxietatea, nu veti reusi. Nu veti reusi deoarece victoria nu se obtine prin lupta ci prin acceptare si studiere. Acceptati ca sunt senzatiile voastre si ca voi le-ati creat si nu ele pe voi. De asemeni gandul de baza este ca nu va pot face nici un rau. Nimeni nu a murit din asta. Ganditi-va ca atuci cand alergati sau faceti un efort intens nu v-a lasat niciodata inima. Deci nici atunci cand va bate tare inima, intr-un atac de panica, nu se va intampla nimic din punct de vedere al sanatatii.
Am citit in cartile de care ziceam foarte multe lucruri adevarate pe care noi nu le constientizam.
Chiar se afirma ideea ca, dupa ce studiezi atacul de panica iar acesta continua sa creasca in intensitate, sa ceri mai mult:, , hai mai mult sa vad cat de mult poti da!' - apoi scade si dispare.
Pare masochist si irealizabil dar functioneaza. E o chestie de vointa.
Apropos: lasati fumatul. Si eu l-am lasat tot din aceasta cauza in 2009. Pe atunci nu stian ca din cauza anxietatii dadeam in atac de panica cand fumam.
Odihniti-va bine si faceti lucruri placute. Cand sunteti anxiosi faceti-va de lucru care sa va solicite la maxim.
Si studiati, studiati ce zic cei care au fost ca noi si au trecut peste hopul asta.
Mai discutam...
va citesc si eu zilnic, din umbra. nu vin sa va contrazic, dar un anxios (eu) are uneori nevoie sa mai citeasca ca ce i se intampla lui se intampla si altora, are nevoie sa inteleaga ca, chiar este intr-o stare de anxietate, si ce simte nu sunt simptomele unei boli terminale ci doar simptome nesuferite ale unei anxietati... cel putin asta este starea in care eu ma aflu acum..incerc sa dibui, sa realizez sa constientizez ca nu..nu ma doare aia..sau aialalta si nu, nu am nu stiu ce minune..ci doar stresul adunat, sensibilitatea mea la aceasta minune ce se cheama anxietate sunt de fapt problemele. deci, am nevoie sa inteleg..si ca urmare eu una am tendinta sa intreb..dar pot sa inteleg ca face rau altora...probabil ca si mie si nu-mi dau seama... de fapt cu siguranta imi face rau si mie...doar ca..am nevoie de.."Asigurari"..
..sa cititm, sigur e bine sa citim..dar eu cand sunt in starile mele (cunoscute cred si de voi) nu ma pot concentra la citit...
..sa cititm, sigur e bine sa citim..dar eu cand sunt in starile mele (cunoscute cred si de voi) nu ma pot concentra la citit...
RADUG ai mare dreptate daca stam si expunem fiecare stare in parte tuturor normal ca poate influentam intr-o mare sau mai mica masura anumite persoane insa fiecare are dreptul sa se exprime.Tu sti bine ca si noi la inceput pe acest forum daca te uiti in urma ne descriam starile simptomele etc si mi se pare normal acest lucru pt ca tu sti bine e greu cand esti singur si ai acele strai ai nevoie cui sa te destainui ai nevoie de un sfat o dovada ca exista o scapare dar intradevar metodele de vindecare ar fi mult mai folositoare tuturor.ma bucur ac tu te simiti bine acum si sunt sigura ca si acele carti sunt de mare ajutor fiecare trebuie sa gaseasca drumul spre vindecare nu exista un cliseu fiecare alege ceea ce doreste unii poate apeleaza la psihologi alti la medicamente alti la propile puteri si tot asa.vorbim pe mail si astept vesti cat mai bune de la tine..
IZABELA crede ma ca si eu in sesiune acum cativa ani aveam acele atacuri de panica insomnii si intr-o mica masura e normal pt ac atunci cand emotiile cresc stresul ne copleseste normal ca si psihicul nostru este afectat nici nu ieseam bine din casa si aveam un atac de panica pt ca mi l provocam singura gandidnd irational ca mi se va intampla x y z.si tot asa dar tu trebuie sa te controlezi sa incepi sa elimini teama incet incet pai ce faci stai toata sesiunea asa incordata ?gandestete la tine la sanatatea ta sunt doar niste examene multe persoane in sesiune sunt stresate in functie si de gradul de sensibilitate eu sunt mai sesnsibila de fel si poate acesta era motivul care declansa panica.relaxeazate detensioneazate si fi optimista merita crede ma
PT irinanistor nu ai pt ce sa imi multumesti o fac cu mare drag...sunt mici sfaturi dar care descriu un adevar...asta este problema dupa cum ai spsu si tu esti buna la sfaturi dar nu le poti pune in practica DE CE ?pt ca nu vrei sunt sigura ca poti face asta probabil nici nu ai incercat o sa iti descriu unele stari mergeam in concediu daca mi se face rau nu ma trezeam bine dimineata cand sa urc in masina i9mi era rau trebuie sa merg la o petrecere sigur fac un atac de panica il faceam sigur va trebui sa tin aceasta sedinta sigur voi fi plina de emotii asa era...de ce pt ca subocnstientul meu era incarcat doar cu lucruri negative tu meri la servici cu masina ca sti ca ti se va face rau dar de ce sa ti se faca.pt ca tu gandesti negativ...gandestete ca nu merita chiar nu merita sa mai amani pasi spre vindecare poti merge singura al servici cu siguranta doar ca tu tia i format o idee ca iti va fi rau si acest lucru te impiedica sa mergi fara masina gelozia intradevar este un sentiment negativ care te influenteaza negativ pt ca si eu eram orbita de gelozie o perioada dar nu merita faci mult mai rau casniciei/relatiei mie imi face mare placere sa iti citesc gandurile expuse aici pt ca te inteleg uneori ma gandesc cu mare tristete cat de greu mi a fost sa ma trezesc intr-o dimineata si sa spun STOP singura nu am intelegea nimeni familia iubitul nu stiau imi era enorm enorm de greu sa ma prefac ca sunt bine mai ales cand aveam acele stari de depersonalizare a fost cea mai urta perioada din viata mea desi nu mia s fi dorit sa spun acest lucru aceasta e realitatea pana cand dupa cum ti am spus am spsu stop degeaba primesc sfaturi si nu pun macar unul din ele in practica si mi am analizat tot trairi ganduri simptome ce pot pati si tot asa si mi am dat seama ca eu de fapt in aceel luni nu aveam timp pt mine nu puteam sa imi accept aceel stari si acesta era motivul pt care vindecarea nu aparea eu asteptam sa imi fie azi rau maine poimine si tot asa nu zic ca sunt 100% vindecata dar gandesc pozitiv mananc sanatos ma odihnesc incerc sa elimin ep act posibil stresul si ma ajutata foarte mult cartea puterea extraordinara a subconstientului tau recomandata de ionela chiar doresc sa ii multumesc sunt niste lucruri care iti deschid ochi si mintea.am apelat si la psihologi dar poti safaci oriceadac nu schimbi ceva in modul de gandire in viata ta...uite incearca maine dimineata sa mergi la servici pe jos te trezesti si iti spsui asa nu pot pati nimic sunt puternica etsi din acas admiri natura privesti oameni fi puternica numai lasa timul sa treaca nu lasa pe maien ce poti face azi daca doresti iti las adresa mea de mail acolo putem dezbate mai pe larg multe -*
(*modificat de admin)
(*modificat de admin)
IONELA iin descrierea ta m am regasit si eu acum cateva luni eram exact exact exact ca tinenu ma trezeam bine azi ca ma gandeam ce voi face maine.GRSEALA MARE.de ce sa nu traim clipa ?sa apreciem tot ce se intampla astazi in viata noastra si ce va fi maine sa nu ne mai intereseze atat de mult..au fost luni grele in viata mea cu tristete vorbesc depsre ele pt ca mi a fost greu dar am reusit si sper ca voi reusi sa ma vindec 100%dupa cum ai spus si tu te apropi de vindecarea totala si sunt sigura ca acele stari vor disparea numai adormi cu tel tv laptopul incaparea trebuie as fie aerisita fara electronice in preajma si fara sursa de lumina somnul ajuta mult in recuperare pt ca lipsa lui duce la aceste stari gandeste pozitiv vei ajunge acasa langa persoanele dragi tie iti doresc din suflet as fi fericita si sanatoasa
vreau sa ma precizez ceva pt toti cei care sunt pe acest forum tot ce am descris aici sunt pasi pe care eu ii urmez pt a ma vindeca de anxietate in totalitate sunt niste pasi expusi de o persoana care a trecut prin acele stari eu nu vreau sa influentez pe nimeni ci doar sa enumar cum am reusit eu sa ma vindec in proportie de 80% fiecare alege calea cea mai corecta pt el (pastile psihologi propile puteri)dar la mine vindecarea a venit dupa cum a spus si radug prin acceptare analizare intelegera acelor strai zi de zi stau 15-20 de min si meditez analizez totul..sa nu credeti ca vindecarea va veni peste noapte va fi nevoie de timp rabdare dar in primul rand de multa incredere...mai am si eu o durere de cap sau o mica palpitatie sau un tremur al a minilor sau acea senzatie de depersonalizare insa o data la 1-2 saptamani si nu ca inainte zi de zi ora de ora dar nu ma panichez pt ca stiu ca e normal si curand vor disparea definitiv normal in viata ne confruntam cu multe atat lucruri bune cat si mai putin bune dar nu trebuie mereu sa traim cu teama cu mult respect va doresc o seara frumoasa fara atacuri de panica
Buna dimineata la toata lumea ! Draga Hazel, te rog sa te apropii mai mult de noi, avem nevoie unuii de ceilalti.Uite cum sta treaba: tu trebuie sa citesti fff mult, ca doar nu ti-e rau tot timpul, asa ca te poti concentra asupra unei carti.Daca nu ai chef sa citesti, sa-mi spui si iti trimit articole scurte, care te vor ajuta.Cand iti este rau trebuie sa ai un plan bine stabilit, incepi cu respiratia si apoi dupa ce te linistesti te gandesti ca iti faci rau singura, tot prin gandurile pe care le-ai indus. Nu uita, cand vine raul, gandul irational, imediat schimba-l cu unul pozitiv, opusul celui negativ. Incearca sa te ajuti prin puterea gandului tau. Esti singura in masura sa te ajuti.
Sunt asa buna la dat sfaturi.dar eu voi incerca sa fiu puternica, deoarece Daria mi-a dat multa incredere in mine prin vb ei. Uitati ea a putut, este aproape refacuta, daca nu complet din ce scrie, si daca as cunoaste-o as lua-o in brate sa o felicit. Esti o fire puternica Daria ! Ma bucur pentru tine.Aici pe forum a scris dualtrax, un om minunat cu o putere fara margini, nu il cunosc, dar el poate fi considerat mentorul nostru. Daca el a putut noi de ce nu ???? Si el a fost tare rau, dar uite cata putere i-a dat Dumnezeu si a reusit.
Draga Daria, uite astazi mi-e rau de la bila, deci noi ar trebui sa acceptam anx exact ca orice alta durere, nu ?Adica cum te doare capul, cum te doare o masea.
Va doresc o zi linistita, plina de dragoste !
Sunt asa buna la dat sfaturi.dar eu voi incerca sa fiu puternica, deoarece Daria mi-a dat multa incredere in mine prin vb ei. Uitati ea a putut, este aproape refacuta, daca nu complet din ce scrie, si daca as cunoaste-o as lua-o in brate sa o felicit. Esti o fire puternica Daria ! Ma bucur pentru tine.Aici pe forum a scris dualtrax, un om minunat cu o putere fara margini, nu il cunosc, dar el poate fi considerat mentorul nostru. Daca el a putut noi de ce nu ???? Si el a fost tare rau, dar uite cata putere i-a dat Dumnezeu si a reusit.
Draga Daria, uite astazi mi-e rau de la bila, deci noi ar trebui sa acceptam anx exact ca orice alta durere, nu ?Adica cum te doare capul, cum te doare o masea.
Va doresc o zi linistita, plina de dragoste !
Buna ziua
Irina are foarte multa dreptate. Acceptare, asta e cuvantul de ordine. Adica acceptare fara impacientare. Trebuie apoi studiat si judecat ca, nu sunt decat niste simptome false.
Intr-una din carti sunt date etapele in atacuri de panica (dar merg foarte bine si la anxietate):
1. Observare - nu incercati sa evitati senzatiile sau sa va opuneti lor, doar observati.
2. Imbratisati experienta - simtiti senzatiile care trec prin corpul vostru si incercati sa nu le catalogati ca bune sau rele.
3. Cereti mai mult - desi pare nebunesc, in momentul in care panica sau anxietatea creste si simtiti ca va pierdeti controlul si increderea in capacitatea voastra de a observa senzatiile scade, cereti mai mult de la senzatiile care va inconjoara.
4. Increderea - aveti incredere ca nu veti pati nimic din punct de vedere al sanatatii. Nimic rau nu se va intampla cu trupul sau mintea voastra. Nu uitati ca cei care innebunesc nu isi dau seama ca sunt nebuni, e starea pe care ei o cred normala.
Va spun ca aceasta tehnica functioneaza.
Si multe altele bune gasiti in cartile recomandate de Dualtrax. Nu va fie greu sa cititi, veti vedea ce bine o sa incepeti sa va simtiti.
Succes!
Irina are foarte multa dreptate. Acceptare, asta e cuvantul de ordine. Adica acceptare fara impacientare. Trebuie apoi studiat si judecat ca, nu sunt decat niste simptome false.
Intr-una din carti sunt date etapele in atacuri de panica (dar merg foarte bine si la anxietate):
1. Observare - nu incercati sa evitati senzatiile sau sa va opuneti lor, doar observati.
2. Imbratisati experienta - simtiti senzatiile care trec prin corpul vostru si incercati sa nu le catalogati ca bune sau rele.
3. Cereti mai mult - desi pare nebunesc, in momentul in care panica sau anxietatea creste si simtiti ca va pierdeti controlul si increderea in capacitatea voastra de a observa senzatiile scade, cereti mai mult de la senzatiile care va inconjoara.
4. Increderea - aveti incredere ca nu veti pati nimic din punct de vedere al sanatatii. Nimic rau nu se va intampla cu trupul sau mintea voastra. Nu uitati ca cei care innebunesc nu isi dau seama ca sunt nebuni, e starea pe care ei o cred normala.
Va spun ca aceasta tehnica functioneaza.
Si multe altele bune gasiti in cartile recomandate de Dualtrax. Nu va fie greu sa cititi, veti vedea ce bine o sa incepeti sa va simtiti.
Succes!
Buna dragii mei ! Trebuie sa citim "forta gandirii pozitive" neaparat.Nu stiu cine o are in format pdf sa ne ajute si pe noi.Cum mai stati cu acceptarea ??? Astazi am reusit zic eu sa trec de o stare de anx tare urata, ma luase ameteala, dar am vb cu mine, am vb cu "ameteala mea" si in scurt timp m-a parasit.Sa nu radeti de mine, dar chiar asa a fost.In alte conditii as fi luat repede calmantul, dar astazi am reusit sa trec peste ele. Astept vesti bune de la voi !
Buna ziua! Va citesc de ceva timp si va apreciez pe toti pt ca intr o masura mai mica sau mai mare ati reusit sa treceti peste aceste stari.am 25 de ani si cam de un an ma confrunt cu aceste stari, insa cam de doua saptamani mi s au accentuat in sensul ca imi vine sa plang foarte des iar gheara din stomac nu ma lasa niciodata.la mine cauza este de fapt cred ca este faptul ca nu am incredere in mine, mereu ma desconsider, mereu trebuie sa zic despre mine ca sunt bleaga, proasta cu toate ca stiu ca nu sunt chiar asa nu reusesc sa ies din starea asta.sunt foarte pesimista, mereu ma gandesc numai la rau.Am dezvoltat si niste frici groaznice, teama de a nu mi pierde persoanele dragi, am devenit foarte geloasa si suspicioasa cu prietenul meu.noi locuim impreuna si de fiecare data cand iese el singur incep sa ma gandesc ca daca gaseste pe altcineva si fel si fel de ganduri.nu mai pot sa traiesc asa, in ritmul asta simt ca nu ajung prea bine..sincer teama asta de a nu mi pierde persoanele dragi nu am vb cu nimeni, am mers la 2 psihologi si nu am reusit sa rezolv nimic.am vb cu mama mea intr un final ca nu am mai putut sa ma lupt de una singura si mi a zis sa mergem la un psiholog.eu nu mi as dorii sa iau pastile, vreau sa cred ca pot trece singura peste asta dar in fiecare zi parca sunt mai rau.si acum cand scriu imi vine sa plang rau, simt ca nu am pe nimeni care sa mi fie aproape.imi doresc din suflet sa scap de toate temerile si gandurile dar nu reusesc.
REBECA spune mi te rog cum crezi ca ai putea sa treci de aceste stari cand tu esti mereu inconjurata de frica gelozie teama panica te desconsideri mereu...DE CE ?eu am trecut prin multe 4 luni viata mea a fost un chin si am reusit cum ?schimbandu mi gandirea incearca sa gandesti pozitiv iti va fi mult mai bine poate vb mai multe
multumesc irina. va citesc pentru ca deocamdata nu pot veni cu sfaturi. EU nu trec prima data prin stari din astea. am mai trecut prin 2001 si atunci dupa incercari repetate sa ma ajut singura am ajuns sa iau medicatie. Mi-am revenit frumos (asta nu inseamna ca recomand medicatia..sub nici o forma).. Mi-am revenit si am fost bine o perioada destul de lunga, mai precis cam 6-7 ani. Apoi starile au revenit din nou..Acum, uitandu-ma in urma incerc sa descopar ce ma duce acolo..desigur ca este sistemul meu nervos mai labil..si daca acestui sistem nervos ii asociem o oboseala cronicizata ajungem sa o luam razna. Manifestarile mele sunt sub forma fricii..frica de boli..la mine, apoi la sot, apoi la copii si tot asa..e un cerc, daca nu e unul e celalalt. Anxietatea loveste si apoi mai este doa run pas sa am stari de panica, stari ce niciodata nu au putut fi de necontrolat. Le-am controlat mereu fara medicatie pe loc si fara sa ajung la spital de urgenta. Ce e la mine greu de acceptat sunt cuvintele'sunt anxioasa, nu am nimic..este doar un usor dezechilibru mental'..pentru ca, fie ca acceptam fie ca nu..cei anxiosi, cei depresati sufera tot de o boala mentala. Eu ajung sa nu deosebesc daca chiar..am dureri de cap pen'ca am nu'sh ce..boala ingrozitoare (un exemplu) sau ma doare capul ca pe orice om pentru ca e stress, e anxietatea. Si dureaza mult pana sa realizez ca e anxietatea..
Ce doream sa spun e, ca aici pe subiect sunt oameni anxiosi, care daca au problema mea (frica legata de boli si pierdut persoane dragi) si daca s-au dus pe la doctori au eliminat problemelein minte, li s-a spus c asunt sanatosi tun..atunci se indreapta spre citit, spre 'hai sa-mi vina criza, fie ea si mai puternica..sa vezi cum o confrunt eu', spre 'haideti fratilor sa ne reparam..nu mai vorbiti de simptome ca nu avem nimic' (omul, stiind..dupa cum am mai zis..ca e sanatos tun..ca nah..analizele tocmai ce i-au iesit bune)... si deci porneste spre o vindecare mentala..sii..mai e cea de-a doua categorie de anxiosi..care inca nu stiu ca sunt anxisosi..sau mai bine zis, nu accepta ca sunt anxiosi, care nu se duc sa-si faca teste si analize..si traiesc cu frica gandurilor nebune..
da, frumos este sa ne putem ajuta noi pe noi, sa citim, sa ne spunem zilnic ca totul ein capul nostru..dar pentru asta trebuie sa intelegem ca nu avem nimic fizic..ca mintea ne joaca feste.. Odata ce rezolvam asta devenim si noi precum radug sau precum tipul de la inceputul acestui subiect..
Ce doream sa spun e, ca aici pe subiect sunt oameni anxiosi, care daca au problema mea (frica legata de boli si pierdut persoane dragi) si daca s-au dus pe la doctori au eliminat problemelein minte, li s-a spus c asunt sanatosi tun..atunci se indreapta spre citit, spre 'hai sa-mi vina criza, fie ea si mai puternica..sa vezi cum o confrunt eu', spre 'haideti fratilor sa ne reparam..nu mai vorbiti de simptome ca nu avem nimic' (omul, stiind..dupa cum am mai zis..ca e sanatos tun..ca nah..analizele tocmai ce i-au iesit bune)... si deci porneste spre o vindecare mentala..sii..mai e cea de-a doua categorie de anxiosi..care inca nu stiu ca sunt anxisosi..sau mai bine zis, nu accepta ca sunt anxiosi, care nu se duc sa-si faca teste si analize..si traiesc cu frica gandurilor nebune..
da, frumos este sa ne putem ajuta noi pe noi, sa citim, sa ne spunem zilnic ca totul ein capul nostru..dar pentru asta trebuie sa intelegem ca nu avem nimic fizic..ca mintea ne joaca feste.. Odata ce rezolvam asta devenim si noi precum radug sau precum tipul de la inceputul acestui subiect..
Buna ziua
Hazel, eu sunt unul dintre cei carora le e frica de boala si mi-e frica sa nu pierd pe cineva drag. Am fost la doctori si sunt sanatos tun. Deci doctorii nu fac decat sa confirme ca esti anxios. Daca nu crezi fa-ti analizele. Te va ajuta sa accepti realitatea. Eu asa am facut.
Pentru eliminarea gandurilor anxioase de peste zi exista metoda paginilor de dimineata: la prima ora cand te trezesti ia o foaie de hartie sau o agenda personla si scrie toate gandurile si fricile care te framanta. Nu reciti ce ai scris, ne e nevoie. Tehnica te ajuta sa descarci subconstientul de gandurile negative. Fa asta in fiecare zi. Te va ajuta. Daca nu ai nici un gand, scrie ca nu ai nimic de scris.
Bafta!
Hazel, eu sunt unul dintre cei carora le e frica de boala si mi-e frica sa nu pierd pe cineva drag. Am fost la doctori si sunt sanatos tun. Deci doctorii nu fac decat sa confirme ca esti anxios. Daca nu crezi fa-ti analizele. Te va ajuta sa accepti realitatea. Eu asa am facut.
Pentru eliminarea gandurilor anxioase de peste zi exista metoda paginilor de dimineata: la prima ora cand te trezesti ia o foaie de hartie sau o agenda personla si scrie toate gandurile si fricile care te framanta. Nu reciti ce ai scris, ne e nevoie. Tehnica te ajuta sa descarci subconstientul de gandurile negative. Fa asta in fiecare zi. Te va ajuta. Daca nu ai nici un gand, scrie ca nu ai nimic de scris.
Bafta!
Rebecca, draga mea, esti tanara si este pacat sa incepi de acum sa-ti chinui viata.Regret tot timpul ca m-am chinuit si inca ma mai chinui cu aceste stari. Sunt aici oameni minunati de la care ai ce invata.Asta este valabil si pentru mine.Important este sa avem curaj, lucru care noua ne lipseste.Sa nu luati pastile de la psihiatri, ca va fac bine un timp si apoi dupa cativa ani starile revin si mai rau.Uitati Hazel asta a patit, si veti ramane insarcinate si astea afecteaza sarcina.Este pacat.Cititi in primele pagini ce spune dualtrax, este o minune de om, care m-a ajutat doar daca citeam ce scria, si alti oameni minunati, dar cititi, incurajarile lor ajuta enorm. Rebeca eu si acum la 40 ani sunt geloasa, dar am vb cu o prietena de-a mea de aici si mi-a explicat ca gelozia strica casnicia, lucru pe care il stiam si eu, dar parca daca vine de la un prieten iti intra mai bine in cap.Eu chiar nu am motive sa fiu geloasa, am un sot minunat, aratam bine amandoi, nu ne dai varsta.Rebeca uite cum ma rasfat eu, merg la coafor, imi mai cumpar haine(in limita bugetlui) haine tineresti, sport, nu uita ca in fiecare zi sa te aranjezi pentru tine si pt prietenul tau, incerca sa-l surprinzi zilnic, nu intrati in rutina, mai ales ca locuiti impreuna, nu-l face sa creada ca asa va fi toata viata lui, incearca sa pui o lumanarica pe masa, incalzeste atmosfera, nu-i arata ca nu te simti bine, uite sotul meu nu stie prin ce trec eu.De ce sa ma plang la el ca nu cred ca ar intelege si mi-ar spune ca ma rasfat.Iar eu sufar ca un caine, vin la birou doar cu masina si asta de cativa ani buni.Eu nu merg singura nicaieri, ca as iesi si eu la un mall, la un magazin, etc.Dar.stau si ma prefac ca am treaba, si uite asa el pleaca singur la cumparaturi.Te imploooor nu face ca mine, stai alaturi de el, mergi cu el, fii vesela si optimista.Esti tanaaaaara si ma doare ca te chinui. Uitati azi dimineata iar m-au apucat palpitatiile, parca imi tremurau si mainile putin, dar...aseara am promis ceva unei prietene de aici, si am pus in aplicare ce m-a rugat ea si m-am linistit.Fetelor multumiti l;ui Dumnezeu ca aveti 2 maini si 2 picioare sanatoase, sunt oameni cu handicap grav, ei ce sa mai zica???? Rebeca iar ma intorc la tine, sa stii ca nu este bine sa te gandesti la cei dragi asa, cu frica ca vor pati ceva.Nu-i ajuti cu nimic, mai ales ca ei sunt perfect sanatosi, iar tu vii cu ganduri negative catre ei.Asa ma obseda si pe mine gandul pt copilul meu, dar de ce sa-i fac tocmai eu rau?????Lasa gandurile astea negative, ei sunt perfect sanatosi si tu trebuie sa gandesti optimisti despre ei si sa le transmiti o stare buna.
Va multumesc din suflet pt raspunsuri. stiu ca numai eu ma pot ajuta dar ideea este ca nu mai reusesc.un an am reusit sa mi maschez gandurile, pesimismul pana nu am mai putut.am plans in bratele mamei cred ca fara sa exagerez 3 ore.nu mi doresc nici eu sa iau pastile, cred sau vreau sa cred ca ma pot ajuta singura.eu ma aranjez, imi cumpar haine, persoanele din exterior nu si dau seama ca eu am atatea pe cap.daria, nici eu nu reusesc sa mi gasesc raspunsurile potrivite la intrebarea ta de ce? ideea este ca nu am incredere in mine, mereu ma desconsider si de aici imi si pleaca multe...frica si etc.am si niste probleme in familie, tatal meu nu lucreaza si ma doare cand ii vad asa mereu tristi si cu griji, de asta nici nu am vrut sa le zic prin ce trec sa nu i mai supar si eu dar nu am mai putut eu.nu mi doresc decat sa scap de toate gandurile astea, sa ma pot bucura de viata ca nu am decat 25 de ani.eu mereu am fost o fire mai timida, mai retrasa dar imi place sa ies, sa ma plimb sa ma intalnesc cu prietenii si de ceva timp nici asta nu am mai facut.cu prietenul meu incerc sa mi maschez gelozia pt ca stiu ca distruge o relatie, incerc sa par vesela, sa ma bucur de momentele petrecute impreuna dar nu reusesc de cele mai multe ori pt ca sunt trista.si acum cand am citit comentariile voastre m au facut sa plang.va multumesc mult pt raspunsuri si sper sa mai vb
Radu iti multumesc de raspuns. Stiu ce spui si am fost la doctor, facut analize, fost la neurolog (lucrez intr-un centru de neurologie..si..clar nu ajuta..ca aud, vad..citesc cazuri dupa casuri)..dar nu am acceptat sa-mi mai fac un scan la cap. Desi, oamenii, pentru ca ma cunosteau (dar nu stiau istoria mea cu fricile de boli..pentru ca incerc sa nu arat "nebunia") mi-au zis ca imi aranjeaza ca sa ma linistesc. Dar frate..eu in 9 ani avusei 2 scanuri..tot de frica fricilor!!! Ma apuca disperarea numa' cand imi zice cineva vorba romaneasca cu "de ce iti e frica de aia nu scapi"..si ca urmare, lucrez si eu cu mine, imi spun ca nu am de ce..imi spun ca trebuie sa ies..si sa stii ca reusesc..o vreme..pana ma lovesc iar intepaturile si pulsatiile..si "back I am" la ideiile fixe.
Am citit mai sus ce scria irina si ii dau dreptate, si imi vine sa ma pocnesc singura cand m, a loveste cat eun gand negru legat de sanatatea copiilor..sau sotului..si ma opresc..si culmea..reusesc sa inlaturi aceste stari proaste. Am remarcat ca atunci cand ma apuca anxietatea si gandurile alea legate de boli ma apuca si frica de a sta singura..deci, stiu ca daca sunt singura nu mai reusesc sa fac nimic decat sa ma impovarez de griji si ganduri nereale...ca urmare, mereu caut sa stau pe langa copii si pe langa sot..am devenit precum lipitoarea..zau asa.. :) :) ca bietii de ei nu mai scapa de mine din preajma lor..si Doamneee pe vremuri imi placea timpul meu liber, singura..mersul la cumparaturi singura..statul acasa singura..
Am inceput sa inghit niste B-uri si am mai gasit si un medicament pe baza de plante pentru anxietate..dar nu am luat inca. Incerc sa dorm mai mult sa ma odihnesc mai bine. Pasi mici...asa merge la mine...si speranta de bine.
Am citit mai sus ce scria irina si ii dau dreptate, si imi vine sa ma pocnesc singura cand m, a loveste cat eun gand negru legat de sanatatea copiilor..sau sotului..si ma opresc..si culmea..reusesc sa inlaturi aceste stari proaste. Am remarcat ca atunci cand ma apuca anxietatea si gandurile alea legate de boli ma apuca si frica de a sta singura..deci, stiu ca daca sunt singura nu mai reusesc sa fac nimic decat sa ma impovarez de griji si ganduri nereale...ca urmare, mereu caut sa stau pe langa copii si pe langa sot..am devenit precum lipitoarea..zau asa.. :) :) ca bietii de ei nu mai scapa de mine din preajma lor..si Doamneee pe vremuri imi placea timpul meu liber, singura..mersul la cumparaturi singura..statul acasa singura..
Am inceput sa inghit niste B-uri si am mai gasit si un medicament pe baza de plante pentru anxietate..dar nu am luat inca. Incerc sa dorm mai mult sa ma odihnesc mai bine. Pasi mici...asa merge la mine...si speranta de bine.
Hazel aplica metoda paginilor de dimineata pe care am descris-o anterior. Vreo saptamana, sa vezi daca are rezultat. La mine a avut. Si alte metode au avut rezultat bun.
Oameni buni nu stati, cautati metode care sa le aplicati si sa va ajute. De la sine nu va trece. Asta e, trebuie sa acceptam realitatea. Bine ca nu e vreo boala fizica urata si ca tratamentul nostru nu costa bani, deoarece noi trebuie sa investim doar ganduri bune si tehnici de abordare asupra stimulilor si a vietii. Nu exista pastile minune. Va trebuie vointa si perseverenta. Si rabdare. Multa rabdare.
Minuni nu se intampla fara sa va implicati. Dumnezeu da dar nu baga in traista.
Ce tehnici ati aplicat care au mers? In afara de cativa care au incercat un pic de respiratie cubica?
Hai sa incercam si ceva practic, ca sa putem face schimb de experienta.
Eu am aplicat cele doua metode descrise mai sus pe forum si au functionat multumitor. Nu din prima si nici din a doua; dar cu perseverenta obtii si mici succese care te indeamna sa mergi mai departe. Daca intre 7 zile de anxietate la maxim obtii o zi mai buna e un succes. Daca ajungi la o zi da si una nu, ca si stare de bine, e un succes si mai mare!
Eu personal mai am mult de lucru. Caut tehnicic noi sa-mi imbunatatesc si mai mult starea.
De asta va intreb ce ati mai experimentat si voi, poate ma ajutati cu sugestii.
Sa auzim de bine!
Oameni buni nu stati, cautati metode care sa le aplicati si sa va ajute. De la sine nu va trece. Asta e, trebuie sa acceptam realitatea. Bine ca nu e vreo boala fizica urata si ca tratamentul nostru nu costa bani, deoarece noi trebuie sa investim doar ganduri bune si tehnici de abordare asupra stimulilor si a vietii. Nu exista pastile minune. Va trebuie vointa si perseverenta. Si rabdare. Multa rabdare.
Minuni nu se intampla fara sa va implicati. Dumnezeu da dar nu baga in traista.
Ce tehnici ati aplicat care au mers? In afara de cativa care au incercat un pic de respiratie cubica?
Hai sa incercam si ceva practic, ca sa putem face schimb de experienta.
Eu am aplicat cele doua metode descrise mai sus pe forum si au functionat multumitor. Nu din prima si nici din a doua; dar cu perseverenta obtii si mici succese care te indeamna sa mergi mai departe. Daca intre 7 zile de anxietate la maxim obtii o zi mai buna e un succes. Daca ajungi la o zi da si una nu, ca si stare de bine, e un succes si mai mare!
Eu personal mai am mult de lucru. Caut tehnicic noi sa-mi imbunatatesc si mai mult starea.
De asta va intreb ce ati mai experimentat si voi, poate ma ajutati cu sugestii.
Sa auzim de bine!
Una din tehnicile mele care la mine a functionat de fiecare data este sa vb cu cineva la telefon(un prieten apropiat, mama, tata, sora etc) despre lucurii marunte, care sa mi distraga atentia de la starile mele si in nici un caz sa vb despre ce stari ma apuca.orice subiect care sa te captiveze.la mine a mers de cateva ori si dupa ce am terminat de vb am uitat de acele stari.incercati si voi, poate functioneaza sau de exemplu eu ma mai joc diverse jocuri care imi tin mintea ocupata gen hidden objects care imi tin la fel gandurile concentrate acolo.
da radu, metoda vorbitului la telefon merge si la mine..sau vorbitului cu cineva..Daca am de lucru foarte mult si e foarte presant atunci chiar reusesc sa ma concentrez. Am avut perioade proaste in care nici concentrarea nu-mi mai reusea.
eu ii povestesc sotului. ma asculta (habar nu am cat o sa mai reziste) dar am nevoie uneori sa povestesc..
am sa incerc si metoda scrisului desi..ma gandesc ca scriind mi se vor intipari si mai rau in minte..de obicei scriu cand doresc sa retin ceva.. ma mai gandesc.
azi am o zi buna..in sensul ca am ceva dureri..(foartee suportabile..) dar le ignor..
eu ii povestesc sotului. ma asculta (habar nu am cat o sa mai reziste) dar am nevoie uneori sa povestesc..
am sa incerc si metoda scrisului desi..ma gandesc ca scriind mi se vor intipari si mai rau in minte..de obicei scriu cand doresc sa retin ceva.. ma mai gandesc.
azi am o zi buna..in sensul ca am ceva dureri..(foartee suportabile..) dar le ignor..
Buna dimineata, ce mai faceti? Sper sa aud vesti bune de la voi. Astazi va trimit ceva poate va ajuta.
Pasul 1 intr-un atac de panica: Relaxati-va
Daca vreti sa invatati cum sa opriti un atac de panica aveti nevoie sa invatati sa va relaxati. Ce inseamna "sa va relaxati" e o discutie mult prea lunga pentru scopul acestui text dar raspunsul scurt este "orice tehnica de relaxare aveti la indemana". Tehnicile de respiratie sunt o cale foarte rapida si usoara de obtinere a relaxarii atunci cand va confruntati cu un atac de panica.
Pasul 2 intr-un atac de panica: Opriti gandurile negative
Oprirea gandurilor negative este urmatorul pas necesar pentru a stopa un atac de panica. O tehnica buna si usor de aplicat este aceea ca atunci cand apare un gand negativ sa va concentrati imediat pe partea pozitiva a acelui gand. In acest fel obtineti o refocalizare imediata.
Pasul 3 intr-un atac de panica: Faceti afirmatii pozitive
Afirmatiile pozitive sunt mai de folos decat par la prima vedere intr-un atac de panica. In acest moment stiti ca aveti controlul situatiei si tot ceea ce aveti de facut este sa va reamintiti ca aveti controlul situatiei. Aceasta "reamintire" va continua sa diminueze nivelul anxietatii, in toate etapele atacului de panica.
Pasul 4 intr-un atac de panica: Acceptati-va emotiile
Pasul final in oprirea unui atac de panica este acela de a va accepta emotiile. Trebuie sa intelegeti (si sa acceptati...) ca este absolut normal sa simtiti uneori anxietatea. Emotiile dvs. sunt complet normale, chiar daca neplacute si greu de inteles.
O idee buna ar fi sa notati cele patru puncte pe o bucata de hartie si o cititi de cateva ori pe zi pana va veti familiariza cu ele.
O zi buna va doresc !
Pasul 1 intr-un atac de panica: Relaxati-va
Daca vreti sa invatati cum sa opriti un atac de panica aveti nevoie sa invatati sa va relaxati. Ce inseamna "sa va relaxati" e o discutie mult prea lunga pentru scopul acestui text dar raspunsul scurt este "orice tehnica de relaxare aveti la indemana". Tehnicile de respiratie sunt o cale foarte rapida si usoara de obtinere a relaxarii atunci cand va confruntati cu un atac de panica.
Pasul 2 intr-un atac de panica: Opriti gandurile negative
Oprirea gandurilor negative este urmatorul pas necesar pentru a stopa un atac de panica. O tehnica buna si usor de aplicat este aceea ca atunci cand apare un gand negativ sa va concentrati imediat pe partea pozitiva a acelui gand. In acest fel obtineti o refocalizare imediata.
Pasul 3 intr-un atac de panica: Faceti afirmatii pozitive
Afirmatiile pozitive sunt mai de folos decat par la prima vedere intr-un atac de panica. In acest moment stiti ca aveti controlul situatiei si tot ceea ce aveti de facut este sa va reamintiti ca aveti controlul situatiei. Aceasta "reamintire" va continua sa diminueze nivelul anxietatii, in toate etapele atacului de panica.
Pasul 4 intr-un atac de panica: Acceptati-va emotiile
Pasul final in oprirea unui atac de panica este acela de a va accepta emotiile. Trebuie sa intelegeti (si sa acceptati...) ca este absolut normal sa simtiti uneori anxietatea. Emotiile dvs. sunt complet normale, chiar daca neplacute si greu de inteles.
O idee buna ar fi sa notati cele patru puncte pe o bucata de hartie si o cititi de cateva ori pe zi pana va veti familiariza cu ele.
O zi buna va doresc !
Alege-ți medicul și fă o programare!Peste 13000 de cabinete medicale își prezintă serviciile pe ROmedic.
Alte subiecte care v-ar putea interesa:
- 37Ce ati face daca...
- 5atac de panica si anxietate.. cum se poate vindeca?
- 6tensiunea cum scap de ea?
- 3Atacuri de panica inainte sa adorm!
- 25Sufar de mai multi ani de anxietate
- 4Daca soacra mea are o boala psihica si cum pot ajuta
- 4anxietate, depresie si depersonalizare
- 8anxietatea, depresia pot fi vindecate cu ajutorul afirmatiilor pozitive?
- 6bolnav de neclintit.. cum sa-l conving sa-si ia medicamentele?
- 13Cum sa scap de gandurile eronate si urate?Problema
- 6Ma doare capul ba la 2 zile, ba a 2-a zi
- 6Anxietate... Va sfatuiesc pe toti sa faceti psihoterapie cognitiv-comportamentala
- 24serlift (sertralina) imi da anxietate maxima
- 12Distonie neurovegetativa-Atac de panica
- 9depresie, anxietate sau altceva?
- 16Depresie insotita de atacuri de panica
- 4Anxietate/depresie
- 2Teama de abandon
- 9Un mic ajutor, va rog! frica de lume, palpitații, puls mărit și o frica mare de EKG
Mai multe informații despre: Anxietatea Atacurile de panica tulburarile psihice
Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și: