Studii medicale: Dementa

Revizuire privind mecanismele îmbătrânirii cerebrale și demenței, catalogând biomarkeri pe 4 stadii și strategii terapeutice multimodale pentru prevenție și intervenție precoce.

Meta-analiză sistematică pe populația italiană: purtătorii alelei APOE ε4 prezintă risc substanțial crescut de Alzheimer față de celelalte genotipuri APOE. Analiza subliniază necesitatea investigării simultane a factorilor genetici și de mediu pentru prevenția Alzheimer.

Review sistematic (53 studii, Iran 2024): expunerea cronică la PM2.5 și NO2 se asociază semnificativ cu deteriorarea cognitivă și demența Alzheimer și vasculară. Poluarea aerului este un factor de risc modificabil cu potențial de prevenire la nivel populațional.

Cohortă națională coreeană (n=110.885 perechi ajustate, 2013–2021): inhibitorii SGLT2 asociați cu risc de demență cu 35% mai mic față de inhibitorii DPP4 (HR 0,65; IC 95%: 0,58–0,73), cu beneficiu mai pronunțat la tratament de peste 2 ani și pentru demența vasculară (HR 0,48).

Studiul demonstrează că programul online iSupport multicomponent, facilitat de profesioniști, îmbunătățește calitatea vieții mintale și autoeficacitatea îngrijitorilor persoanelor cu demență.

Meta-analiza pe 617 pacienți cu demență și depresie nu demonstrează beneficii clinice ale antidepresivelor, sugerând prioritizarea abordărilor nefarmacologice în practica clinică.

Meta-analiză pe 6.374 pacienți: brexpiprazolul este cel mai eficace în BPSD, aripiprazolul are cea mai bună acceptabilitate, iar olanzapina prezintă cel mai slab profil de toleranță.

Experiment natural în Wales (UK): vaccinul recombinant antiherpes zoster (Shingrix) asociat cu 17% mai mult timp fără diagnostic de demență față de Zostavax — echivalent +164 zile pe 6 ani de urmărire. Efectul mai mare la femei; exclude biasul vaccinee sănătos.

Meta-analiză GWAS pe 800.597 indivizi din 21 cohorte identifică 10 loci semnificativi genomic pentru demența totală și 4 loci noi cross-ancestrale, implicând mecanisme de recuperare vasculară (SEMA4D, SPRY2), depunere amiloid (RBFOX1) și boli vasculare mici (HBEGF).

Meta-analiza pe 32 de studii arată că pacienții cu boala Parkinson au un risc de 3,25 ori mai mare de a dezvolta demență, cu o incidență anuală de 4,45 cazuri la 100 de persoane-ani.

Meta-analiza demonstrează că reabilitarea fizico-cognitivă este cea mai eficientă intervenție pentru demență, în timp ce terapia ocupațională cu sarcini duale este optimă pentru deficiența cognitiv...

Meta-analiză a 12 RCT-uri cu 74.442 pacienți nu identifică o asociere semnificativă între inhibitorii SGLT2 și riscul de demență sau boală Parkinson la pacienții cu diabet zaharat tip 2, insuficiență cardiacă sau boală cronică de rinichi.

Studiul identifică o triadă de biomarkeri (cuplaj neurovascular, conectivitate funcțională, vezicule endoteliale) cu potențial predictiv ridicat pentru detectarea deteriorării cognitive ușoare.

Revizuire cuprinzătoare din Praga prezintă patofiziolohia, biomarkerii și principalii candidați terapeutici în studii clinice pentru boala Alzheimer, clasificați conform taxonomiei CADRO, cu accent pe necesitatea intervenției precoce și a abordărilor multifactoriale vizând simultan amiloidul, tau și

Varianta genetică rară APOE3 Christchurch, purtată în stare heterozigotă, a întârziat debutul tulburărilor cognitive cu ~5 ani la purtătorii mutației PSEN1 E280A. Mecanismul: limitarea patologiei tau în ciuda unui amiloid crescut — efect doză față de ~30 ani protecție la homozigot.