Studii Medicale — Somnologie

Un studiu publicat în septembrie 2025, în jurnalul Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS), de către cercetătorii de la University of Oulu, Finlanda, oferă noi perspective asupra funcției sistemului glinfatic cerebral și a rolului orexinei, un hormon produs de creier, în acest proces.

Un studiu recent publicat în jurnalul BMJ Mental Health, realizat pe baza datelor din Registrul Somnului din Țările de Jos (Netherlands Sleep Registry), evidențiază modul în care trăsăturile de tip ADHD se asociază cu calitatea vieții și simptomele depresive, subliniind rolul central al insomniei în

Un nou studiu realizat de cercetători de la University of California San Diego, publicat în revista Cell Host & Microbe, aduce dovezi că alimentația limitată în timp (time-restricted feeding, TRF) poate restabili ritmurile de activitate ale microbiomului intestinal și poate îmbunătăți sănătatea meta

Studiu pe 998 gemeni suedezi la 2 și 5 luni: influențele genetice explică 29-70% din durata plânsului și 51-67% din abilitatea de stabilizare la 5 luni. Trezirile nocturne sunt dominate de mediu partajat (61-90%), sugerând eficiența intervențiilor parentale. Scorul poligenic autism asociat cu plâns

Protocolul BLINDREAM (PLoS One 2025) investighează relația dintre cecitate, ritmuri circadiene, arhitectura somnului, vise și abilități spațiale la 40 adulți (20 orbi + 20 controale). Utilizează PSG la domiciliu, actigrafie 7 zile, melatonină salivară și teste neuropsihologice. Studiu de protocol fă

Un studiu publicat în Brain, Behavior, and Immunity de cercetătorii de la Universitatea McGill a investigat interacțiunea dintre inflamația prenatală și perturbarea ritmului circadian în perioada adolescenței, în modelul murin. Scopul a fost de a înțelege cum combinația acest

Ritmurile circadiene reglează ciclurile somn-veghe la oameni și alte organisme, păstrând o periodicitate de aproximativ 24 de ore chiar și în absența semnalelor externe. Studiul publicat în PLoS Computational Biology investighează modul în care distorsiunea formei de undă a ritmurilor genetice contr

Studiu CGM pe 33 adulți cu prediabet/DZ2: răspunsul glicemic la ultima masă a zilei corelează puternic cu glicemia matinală (r=0,704, p<0,001). Surprinzător, carbohidrații din ultima masă nu corelează semnificativ. Sensibilitatea la insulină este factorul determinant central.

Un studiu internațional de amploare publicat &icirc;n Nature Communications a investigat pentru prima dată impactul &icirc;ncălzirii globale asupra prevalenței apneei obstructive &icirc;n somn (AOS), o afecțiune respiratorie nocturnă cu largă răsp&acirc;ndire și consecințe severe asupra sănătății și

Studiu experimental (șoareci obezi): setmelanotidul, un agonist al receptorului MC4R, suprimă apneele din somn și amplifică răspunsul ventilator la CO2 prin neuronii parafaciali MC4R+, independent de pierderea în greutate — potențial terapeutic în hipoventilația asociată obezității.

Studiu pe 30 de pacienți cu insomnie şi 30 de controale demonstrează că mecanismele de reglare somn-veghe sunt intacte în insomnie (parametrii PSG similari, percepție stare veghe 59,4% vs. 49,4%, p=NS), tulburarea fiind mediată cognitiv-comportamental, nu fiziologic — susținând CBT-I ca primă linie.

Model computațional PLOS Comp Biol 2025: acetilcolina scăzută în NREM produce dezinhibiție și expansiunea urmei mnezice prin STDP, iar acetilcolina ridicată în REM decupează selectiv conexiunile slabe și segreghează memoriile multiple — explicând de ce ordinea NREM→REM și ciclurile multiple sunt ese

Un studiu de referință publicat în 2025 în Science Immunology de cercetători de la University of Auckland a arătat că lumina zilei amplifică capacitatea sistemului imunitar de a combate infecțiile bacteriene. Studiul a identificat un mecanism circadian intrinsec în neutrofile, cele mai abundente cel

Studiu EEG (n=15): rugozitatea acustică a țipătelor (30-150 Hz) conferă acces privilegiat la creierul dormind — consistență theta crescută și fusuri de somn amplificate în NREM, chiar la intensitate sonoră redusă.

Studiu crossover (40 adulți, 200mg cofeina vs placebo): cofeina creste complexitatea cerebrala EEG și apropie dinamica neuronala de criticalitate in NREM (efect widespread) si REM (limitat la occipital), cu adulții tineri (20-27 ani) semnificativ mai sensibili decât cei de vârstă medie (41-58 ani).