Pentru cei cu anxietate si atacuri de panica FOARTE IMPORTANT
dragii meiAm citit si eu aproape toate comentariile postate aici.Cine stie, poate raspunsurile mele le v-oi gasi aici.Daca puteti, ajutati-ma sa-mi dau seama ce am.Deseori fac niste goluri respiratorii deasupra stomacului undeva, si parca raman fara viata 3 secunde.Episoadele se repeta pret de 10 minute unul dupa altul.Pulsul se accelereaza, simt inima zvacnind in piept si intru in panica, ma tot gandesc ca pot muri.Aceste goluri le am mai cu seama cand stau ghemuita sau sunt stresata.Am citit ca majoritatea dintre voi ati avut ameteala, eu o am episodic si e atat de intensa incat chiar si cu ochii inchisi simt ca ametesc Este groaznicAm avut aceasta stare 4 luni, apoi usor a cedat la fiolele de ginseng pe care le-am baut o cutie pe luna..Am ajuns sa nu mai ies singura in oras de frica sa nu mi se faca rau.Acum 3 ani am trecut prin niste inundatii groaznice(chiar la 2 zile dupa ce am obtinut viza de canada, dupa ce am incercat 6 ani sa luam viza, cate emotii si cat stress am acumulat si acolo) am pierdut multe, am luat-o de la 0 ba chiar viitura m-a ajuns pe strada in timp ce fugeam cu copilasul de 3 ani in brate, era sa cadem in apa, , ne-au primit niste oameni in pod pana ne-au salvat pompierii.Dupa cateva luni de dormit in conditii grele cu umezeala si mucegai, am facut astm, copilul la fel si sotul la fel.Am visat multa vreme ca vine apa mare, chiar si acum am cosmaruri, cu toate ca preotul ne-a citit rugaciuni.Nu aveam ce manca, gradina noastra ca o floare era sub pietre aduse de apa, ne era teama ca nu o sa reusim sa ne punem pe picioare.Este greu sa vezi ca din om gospodar, nu ai ce sa dai copilasului sa manance si nici macar o hainuta uscata.(Desi ajutoare in zona au venit multe, noua ne spuneau 'vai ce gard frumos aveti ' si nu primeam nimicNu ca as fi asteptat ceva, dar daca totusi veneau, pentru copilul meu as fi primit o hainuta in spate, sa-l stiu bine)..Am ajuns sa fiu f stresata mai ales de faptul ca poate mor din cauza astmului sufocata, sau pot muri in timpul unui gol repirator, pur si simplu am o stare de oboseala cumplita, ma simt ca si cand am venit de la o nunta si sunt toropita de oboseala.Ba chiar mi s-a intamplat sa am asa o stare de frica sa nu innebunesc nu stiu ce e asta, am spus copilului sa ma tina strans in brate.SUNT CLAUSTROFOBA, SI AM O FRICA TERIBILA SA NU MOR SA IMI RAMANA COPILASUL MIC FARA IUBIRE DE MAMA.Daca stie cineva ce stari sunt acestea va rog sa ma ajutati cumva.Am si o dereglare hormonala, prolactinomie, , medicii ma trimit de la unul la altul nu mai stiu ce sa fac.Ajutati-ma daca va regasiti careva in ceea ce am scris eu.Multumesc
Amedeea, esti foarte puternica! Ai trecut prin atatea si trebuie sa lupti mai departe pentru tine si familia ta. Dar lasa in urma trecutul. Ceea ce a fost, a fost o provocare a vietii pentru tine, iar tu te-ai dovedit a fi puternica. Stii cum se zice: Dumnezeu da fiecaruia cat poate duce.
Acum incearca sa vezi lucrurile altfel. In tot acest rau trebuie sa existe o samanta de bine. Iata, copilul tau, il ai, nu l-ai pierdut atunci si pentru asta trebuie sa fii recunoscatoare. Lasa raul, vezi samburele de bine din lucruri si bucura-te de ceea ce ai. Ai pierdut lucruri materiale, dar nu ai pierdut oameni dragi si asta e mai important decat orice.
Nu ai de ce sa-ti faci probleme de panica pentru ca la tine totul se justifica: ai acel astm si de aici acele intreruperi ale respiratiei, apoi problemele hormonale. Din pacate in acest sens nu pot sa-ti dau sfaturi, trebuie sa mergi la doctor internist si endocrinolog. Dar nu lasa aceste afectari organice sa-ti intunece gandurile. Nu ai cum sa mori, sunt atatea asmatici care umbla cu spray-ul dupa ei cand au probleme respiratorii si merg mai departe. Prolactina tine de glandele mamare. Daca nu ai gasit o solutie la endocrinolog incearca alte testari, cum ar fi un mamograf.
Nu-ti fie frica, toate se vor rezolva cu bine! Iar daca iti vine frica din senin, cheam-o sa vina si mai mult. O sa fii surprinsa cand o sa vezi ca de fapt a disparut.
Copilul tau e fericit cu o mama atat de protectoare si de iubitoare. N-ai nici o grija, o sa-ti vezi si nepotii! Nimeni n-a murit de atac de panica sau claustrofobie, NIMENI.
Incercarea grea prin care ai trecut trebuie sa te caleasca si sa te intareasca. Si cred ca asa si e! Nu te lasa doborata! Multa sanatate!
Acum incearca sa vezi lucrurile altfel. In tot acest rau trebuie sa existe o samanta de bine. Iata, copilul tau, il ai, nu l-ai pierdut atunci si pentru asta trebuie sa fii recunoscatoare. Lasa raul, vezi samburele de bine din lucruri si bucura-te de ceea ce ai. Ai pierdut lucruri materiale, dar nu ai pierdut oameni dragi si asta e mai important decat orice.
Nu ai de ce sa-ti faci probleme de panica pentru ca la tine totul se justifica: ai acel astm si de aici acele intreruperi ale respiratiei, apoi problemele hormonale. Din pacate in acest sens nu pot sa-ti dau sfaturi, trebuie sa mergi la doctor internist si endocrinolog. Dar nu lasa aceste afectari organice sa-ti intunece gandurile. Nu ai cum sa mori, sunt atatea asmatici care umbla cu spray-ul dupa ei cand au probleme respiratorii si merg mai departe. Prolactina tine de glandele mamare. Daca nu ai gasit o solutie la endocrinolog incearca alte testari, cum ar fi un mamograf.
Nu-ti fie frica, toate se vor rezolva cu bine! Iar daca iti vine frica din senin, cheam-o sa vina si mai mult. O sa fii surprinsa cand o sa vezi ca de fapt a disparut.
Copilul tau e fericit cu o mama atat de protectoare si de iubitoare. N-ai nici o grija, o sa-ti vezi si nepotii! Nimeni n-a murit de atac de panica sau claustrofobie, NIMENI.
Incercarea grea prin care ai trecut trebuie sa te caleasca si sa te intareasca. Si cred ca asa si e! Nu te lasa doborata! Multa sanatate!
Multumesc din suflet anette 1 pentru incurajari, deja parca mi-am recapatat increderea in mine.poate chiar de asta am nevoie, de incurajari pentru a trece cu bine prin toate.Nu prea ies, nu am prieteni, asa ca imi petrec timpul alatiuri de sot si de copil, suntem f fericiti impreuna, doar boala aceasta cand loveste, o infruntam greu.Am trecut prin mult stress mai ales ca mi-am operat si copilul anul acesta si simt ca la 34 de ani, am imbatranit de griji.Multumesc din nou.
eu astazi am dat de acesti forum; ma numesc Claudiu, am 23 de ani si vreau sa spun ca ceea ce spun maya si dualtrax este perfect adevarat. Vreau sa precizez ca nu ii cunosc pe cei doi, desi mi-ar placea foarte mult sa ii cunosc, insa tot ce v-au spus este perfect rea. SI eu am trecut prin asa ceva, si la fel, fara medicamenteam reusit sa trec peste. bineinteles ca nu se paote vindeca imediat aceasta stare, ci in timp. eu nu am fost nici la consiliere, si am reusit sa trec singur peste cu ajutorul caatorva metode de relaxare si de respirate in timpul atacurilor, dar cel mai mare ajutor al meu in momentele astea au fost 2 carti pe care le-am citit, si imi pare nespus de rau ca nu le pot spune numele, dar vreau s va spun ca cel putin pentru mine au fost miraculoase ai am reusit sa trec peste senzatiile astea cu ajutorul lor. as dori putins a precizez ca starea asta de anxietate sau de frica de moarte, palpitatiile, tahicardiile si toate celelalte stari si manifestari ale atacurilor de panica apar pentru ca sufletul incearca sa va spuna faptulc a nu vorbiti cu el. incercati sa va acordati mai mult timp vorbind si cu voi in gand. umpleti-va mintea cu ganduri pozitive, si cand se intampla sa iti fuga mintea la lucruri mai putin bune, imediat sa va aduceti aminte ca gandurile de bucurie, si de fericire va poate relaxa si reda buna dispozitie. de retinut este si faptul ca un atac de panica nu are mai mult de 1 minut ca durata insa el se prelungeste pentru ca cei care il au, au tendinta de a exagera in momentele alea pierzand oarecum contactul cu realitatea si se lasa dusi doar de ganduri negre. incercati sa vorbiti mai mult timp cu voi, nutriti in interiorul vostru numai cu ganduri benefice, si dati la o parte orice gand negru. nu exista lucru care sa nu aibe o rezolvare, cum nu exista stare de anxietate care la un moment dat sa nu dispara, de aceea va spun acceptati tot ce vi se intampla, cereti mai mult si veti constata ca este singura situatie in care nu vi se mai da:) atacul de panica odata acceptat, va deveni ca un fel de prieten, care va spune doar ca trebuie schimbat ceva la modul vostru de viata, ceva nu e in regula, iar sufletul se pune de acord cu mintea si cu trupul sa va dea un semnal ca trebuie sa schimbati ceva, si in general ce trebuie schimbat este modul de gandire. sper sa ajute pe cineva cuvintele astea, sa auzim de bine, si nu uitati gandurile bune intotdeauna le da la o parte pe cele bune, si acceptati tot ce vi se intampla, pentru ca este al vostru. Numai bine!
Buna,
Maya24 si deutrax, imi puteti da adresele de mess sa vorbim despre aceasta anxietate pe care o simt si eu din plin.
Pe mine ma ajuta si ma linisteste de cate ori citesc o carte in format pdf, absolut gratuita. Cititi in ea cam aceleasi lucruri pe care le spune deutrax si maya24.
http://www.slideshare.net/GlavaFlorentina/cum-sa-depasesti-anxietatea-si-depresia-si-sa-incepi-sa-traiesti-cu-incredere-bucurie-si-calm
Multa sanatate tuturor.
Craciun fericit!
Maya24 si deutrax, imi puteti da adresele de mess sa vorbim despre aceasta anxietate pe care o simt si eu din plin.
Pe mine ma ajuta si ma linisteste de cate ori citesc o carte in format pdf, absolut gratuita. Cititi in ea cam aceleasi lucruri pe care le spune deutrax si maya24.
http://www.slideshare.net/GlavaFlorentina/cum-sa-depasesti-anxietatea-si-depresia-si-sa-incepi-sa-traiesti-cu-incredere-bucurie-si-calm
Multa sanatate tuturor.
Craciun fericit!
Dualtrax, Maya, ce e cu voi, cum vă mai simţiţi? Nu aţi mai scris nimic din august.
Aţi scris, nu am ştiut să verific, vă rog să mă scuyaţi.
Craciun fericit tuturor! Dragoste, sanatate, echilibru, bunastare!.si, bineinteles, fara panica!
am si eu o mica intrebare.Ma confrunt cu aceeasi problema ca si voi in urma cu 3 saptamani mi sa declansat primul atac de panica insa acum dupa ce am primit sfaturi si am citit multe dintre posturile de pe aces forum am inceput sa imi stapanesc emotiile.Nu am mai avut atacuri de panica insa inca ma confrunt cu frica ca acestea sa nu imi revina si sa nu pot scapa de ele insa cred cu tarie ca o sa trec si peste asta.
Problema ar fi ca de 3-4 zile sunt tot timpul ametit nu pot sa ma concentrez, am urechile infundate si parca simt o presiune foarte mare in cap.Ieri am fost la medicul de familie care mia prescris pentru inceput xanax timp de 10 zile insa am uitat sa ii spun de ameteli. Am inceput sa iau eurovita dimineata si dupamasa magneziu forte si cipcal(calciu si vitamina d3) insa nu au nici un efect.
Problema ar fi ca de 3-4 zile sunt tot timpul ametit nu pot sa ma concentrez, am urechile infundate si parca simt o presiune foarte mare in cap.Ieri am fost la medicul de familie care mia prescris pentru inceput xanax timp de 10 zile insa am uitat sa ii spun de ameteli. Am inceput sa iau eurovita dimineata si dupamasa magneziu forte si cipcal(calciu si vitamina d3) insa nu au nici un efect.
Dragii mei eu sunt bine, slava Domnului :) Am intrat in luna a 6-a de sarcina si ma simt fff bine :) starile mele emotionale sunt acum mai mult legate de sarcina si nu ma sperie. Sunt normale. Ce credeti? Am fost si in concediu (faaaaaar teama ca daaaaac ma apuca vreo criza - cu toaaaaaaate cele cunoscute de mine - tremurat, ameteli, nod in gat, transpiratii, senzatia de lesin etc - pe acolo) si SURPRIZAAAA : Nu m-a apucat NIMIC! Ba mai mult, am ajuns in Austria, Germania (deci.depaaaaarte de casa - unde aveam mereu teama de a nu fi departe de casa - ce va spuneam de izolare si fobie sociala) si uite ca AM REUSIT! N-am avut nimic! Sunt bine, sanatoasa, stapana pe mine :) Mi-am demonstrat inca odata ca am procedat fffff bine iesind din casa, socializand, facand tottttt ceea ce-mi provoca teama. Pt ca numai astfel imi demonstram mie ca NU MI SE POATE INTAMPLA NIMIC!
Ii multumesc lui Dumnezeu ca am depasit cele mai grele momente din viata mea in care anxietatea imi conducea viata. Pusese stapanire pe mine, pe zilele si bucuriile mele (pe care nu le mai vedeam ca fiind bucurii). pe absolut tot!
Dulysan,
Amedeea. la ce ai scris. NU AI CUM SA NU TRECI PRIN STARILE PRIN CARE AI TRECUT... Intamplarile prin care ai trecut tzi-au dat viata peste cap, emotiile, gandurile. NU AI FI AVUT CUM sa nu te simti stresata.terminata.ai avut UN MILION DE MOTIVE care sa sustina starile tale.
Imi pare rau ca ai trecut prin astfel de momente dar, te rog, SCOATE-TI DIN CAP ideea ca vei muri si ca va creste copilasul tau fara iubirea de mama. Va veni ziua in care vei realiza ca toate aceste necazuri prin care ai trecut, te-au intarit si tzi-au dat putere sa treci peste (nu conteaza cum). Ai trecut prin atatea. Acum ce faci? Citesti ce-tzi scriu eu, traiesti! Este o vorba. "Sa nu dea Dumnezeu omului cat poate sa duca...".pt ca omul duce :( indura multe :( Vei trai in continuare muuuulti ani alaturi de copilul tau si te vei bucura de el! TU ITI CREEZI SI ITI MENTII (tooooot gandindu-te ca daaaaaaca voi muri, daaaaaaaaca voi lesina daca ies pe strada, daaaaca la urmatoarea criza de astm voi muri sufocata, daaaaaca, daca si iar daca) SINGURA TRISTETEA, ANXIETATEA, NESIGURANTA! Te roooooog sa te gandesti de fiecare data ca sunt milioane de oameni in lumea asta care au astm! Impaca-te cu starea ta, nu te nelinisti mai mult decat e cazul :)
Fa-ti acum o lista cu cele mai importante persoane (sau obiecte, animale, oriiiiice) din viata ta! Cu liniuta, asa... Sau numerotate...
Este ca ai o groaza de motive pentru care sa traiesti? Pt care sa-ti schimbi acest mod gresit de gandire care iti mentine o stare generalaaaaaaaaaa de rau?
Nu sunt medic si-mi cer mii de scuze daca vi se pare ca sunt uneori deplasata in sfaturi.dar... AM TRECUT PESTE. V-am scris in atateaaaaaa postari ca abia ma tineam pe picioare. Am zis ca viata mea s-a terminat! Asa voi ramane.nu ma voi mai bucura de nimic pe lumea asta. Am fost fffff rau! Multi poate ar spune ca am avut o forma mai usoara de anxietate... Nici vorba! Va jur ca nu am luat nici un tratament medicamentos de la nici un psihiatru! Am facut intradevar cateva sedinte de terapie cu doamna psiholog, care mi-au facut f bn. V-am scris si voua cateva exercitii pe forum! Dar nici vorba de alte tratamente!
Totul porneste de la modul nostru de gandire!
In "Puterea Prezentului" Eckhart Tolle (care ne introduce in povestea vietii lui - povestea unei depresiii si a unei anxietati generale, a disperarii si chiar a tentativelor sinugigase) a culminat cu o experienta extraordinara de TREZIRE A CONSTIINTEI!!!! Pe parcursul a 20 de ani a reflectat la aceasta experienta, a meditat, si-a aprofundat intelegerea cu ajutorul unora din cei mai patrunzatori "pionieri ai paradigmelor" din epoca noastra, din medicina, stiinta, psihologie, psihiatrie, religie, spiritualitate etc. LA CE REZULTAT CREZI CA AU AJUNS????? Inca din primele pagini ale cartii ne spune asa : "NE PUTEM ELIBERA DE SUFERINTA, DE ANXIETATE SI DE NEVROZA. PENTRU ASTA INSA, TREBUIE SA AJUNGEM SA INTELEGEM ROLUUUUUUUUUUL PE CARE IL JUCAM NOI, IN GENERAREA PROPRIEI DURERI. PROPRIA NOASTRA MINTE NE CREEAZA PROBLEMELE, NU ALTE PERSOANE, NU LUMEA EXTERIOARA. MINTEA NOASTRA, CU FLUXUL EI COOOOONSTANT DE GANDURI DESPRE TRECUT SI GRIJI IN CEEA CE PRIVESTE VIITORUL!"
Am citit ffff mult :) AM fost la biserica, am vbit si cu preotul meu care toooooot timpul imi spune : "Tu trebuie sa-ti repeti mereu in minte ca Dumnezeu nu te lasa :) " Si ma bazez mereu pe asta.
Sa dea Dumnezeu sa aud numai de bine despre tine :) Sa-ti fie bine... :) Depinde foarte mult de tine si de vointa ta de schimbare :) Schimbarea sta in noi! Sunt un exemplu care a reusit. Veti reusi cu totii, va garanteeeeeeeez! Numai sa vreti :)
Dulysan, ma bucur enoooooooooorm sa aud ca ai trecut si tu peste, ca si mine, fara medicamente :) Esti si tu un exemplu demn de urmat! Tzi-ai acceptat starile, te-ai impacat cu ele, le-ai chemat daca isi faceau simtita prezenta...apoi te-au lasat... cum fac de obicei! Si eu am facut (si inca fac) exercitii de respiratie pt ca ma relaxeaza (si acum ma vor ajuta si la nastere) imi redau buna dispozitie :)
cami30 - nu stiu daca am voie sa-mi postez adresa de mess dar voi citi pe aici la "politicile" acestui site :))) si daca se poate, ti-l dau fara probleme!!! Daca id-ul tau este asemanator cu cel de aici, sa-mi spui, ca-ti scriu eu :)
Te felicit ca citesti despre cum putem depasi anxietatea CU SUCCES! E un maaaaaaaaaare pas! Continua sa citesti, sa-ti umplii mintea cu lucruri pozitive si daaaaaaca apare unul negativ NU-L LASA NICI MACAR SA SE TERMINE!!!!! GANDESTE-TE IMEEEEEEEDIAT LA CEVA POZITIV! Inhiba-l !
Anxietatea in fond. este o emotie :) Numai lipsitii de cunostinte si de informatii o considera O BOALA si culmea, CIMENTEAZA in mintea anxiosilor ideea cum c-ar avea chiar o boala. Sa fim seriosi!
Astept mai multe despre tine, sper ca esti mai bine sau mai puuuutin anxioasa dupa ce tot citesti acele pagini :)
E imposibil sa ai ganduri negative si sa te simti bine.
dud - :p am revenit pe aici sa vad cum va mai simtiti :p
Cristi 2012 - Poate ma crezi nebuna dar as fi vruuuuuut eu pe atunci sa raman doar cu atacurile de panica (pt ca oricum durau putin si nu ma speriau) si sa nu fi experimentat starea de anxietate generalizata pe care am avut-o. Frica aia continua care-mi creea numai ganduri negre. si gandurile negre, evident, provocau tremur, ameteala, transpiratii, nesiguranta pe propriile mele picioare.
Sa-ti intre in cap ca NU MORI DE LA ASA CEVA! SI NICI NU LESINI sau ti se intampla ceva rau. Niciodata!
Si daca mai ai un atac de panica, ce? Accepta-l, impaca-te cu el asteapta si va trece :)
GANDESTE POZITIV! De ce iti pui intrebarea daaaaaaaaaca imi revine atacul de panica? Sau de ce ti se intampla tie asta? Ia mai bine gandeste-te tu ca esti bine (sunt altii care au dezvoltat tooot felul de fobii) si ca daca incepi a deveni din ce in ce mai pozitiv si sa ai ganduri bune, vei depasi GARANTAT atacurile de panica si stareile anxioase!
..daca ai citi ce am postat eu cand eram in suferinte si prin caaaaaate am trecut. mi-ai plange de mila :)))
Asa ca... be happy, totul va fi bine, vei vedea :)
Sa aud nuuuuuuuumai de bine,
Va puuuuuuuuuuuup
Maya
Ii multumesc lui Dumnezeu ca am depasit cele mai grele momente din viata mea in care anxietatea imi conducea viata. Pusese stapanire pe mine, pe zilele si bucuriile mele (pe care nu le mai vedeam ca fiind bucurii). pe absolut tot!
Dulysan,
Amedeea. la ce ai scris. NU AI CUM SA NU TRECI PRIN STARILE PRIN CARE AI TRECUT... Intamplarile prin care ai trecut tzi-au dat viata peste cap, emotiile, gandurile. NU AI FI AVUT CUM sa nu te simti stresata.terminata.ai avut UN MILION DE MOTIVE care sa sustina starile tale.
Imi pare rau ca ai trecut prin astfel de momente dar, te rog, SCOATE-TI DIN CAP ideea ca vei muri si ca va creste copilasul tau fara iubirea de mama. Va veni ziua in care vei realiza ca toate aceste necazuri prin care ai trecut, te-au intarit si tzi-au dat putere sa treci peste (nu conteaza cum). Ai trecut prin atatea. Acum ce faci? Citesti ce-tzi scriu eu, traiesti! Este o vorba. "Sa nu dea Dumnezeu omului cat poate sa duca...".pt ca omul duce :( indura multe :( Vei trai in continuare muuuulti ani alaturi de copilul tau si te vei bucura de el! TU ITI CREEZI SI ITI MENTII (tooooot gandindu-te ca daaaaaaca voi muri, daaaaaaaaca voi lesina daca ies pe strada, daaaaca la urmatoarea criza de astm voi muri sufocata, daaaaaca, daca si iar daca) SINGURA TRISTETEA, ANXIETATEA, NESIGURANTA! Te roooooog sa te gandesti de fiecare data ca sunt milioane de oameni in lumea asta care au astm! Impaca-te cu starea ta, nu te nelinisti mai mult decat e cazul :)
Fa-ti acum o lista cu cele mai importante persoane (sau obiecte, animale, oriiiiice) din viata ta! Cu liniuta, asa... Sau numerotate...
Este ca ai o groaza de motive pentru care sa traiesti? Pt care sa-ti schimbi acest mod gresit de gandire care iti mentine o stare generalaaaaaaaaaa de rau?
Nu sunt medic si-mi cer mii de scuze daca vi se pare ca sunt uneori deplasata in sfaturi.dar... AM TRECUT PESTE. V-am scris in atateaaaaaa postari ca abia ma tineam pe picioare. Am zis ca viata mea s-a terminat! Asa voi ramane.nu ma voi mai bucura de nimic pe lumea asta. Am fost fffff rau! Multi poate ar spune ca am avut o forma mai usoara de anxietate... Nici vorba! Va jur ca nu am luat nici un tratament medicamentos de la nici un psihiatru! Am facut intradevar cateva sedinte de terapie cu doamna psiholog, care mi-au facut f bn. V-am scris si voua cateva exercitii pe forum! Dar nici vorba de alte tratamente!
Totul porneste de la modul nostru de gandire!
In "Puterea Prezentului" Eckhart Tolle (care ne introduce in povestea vietii lui - povestea unei depresiii si a unei anxietati generale, a disperarii si chiar a tentativelor sinugigase) a culminat cu o experienta extraordinara de TREZIRE A CONSTIINTEI!!!! Pe parcursul a 20 de ani a reflectat la aceasta experienta, a meditat, si-a aprofundat intelegerea cu ajutorul unora din cei mai patrunzatori "pionieri ai paradigmelor" din epoca noastra, din medicina, stiinta, psihologie, psihiatrie, religie, spiritualitate etc. LA CE REZULTAT CREZI CA AU AJUNS????? Inca din primele pagini ale cartii ne spune asa : "NE PUTEM ELIBERA DE SUFERINTA, DE ANXIETATE SI DE NEVROZA. PENTRU ASTA INSA, TREBUIE SA AJUNGEM SA INTELEGEM ROLUUUUUUUUUUL PE CARE IL JUCAM NOI, IN GENERAREA PROPRIEI DURERI. PROPRIA NOASTRA MINTE NE CREEAZA PROBLEMELE, NU ALTE PERSOANE, NU LUMEA EXTERIOARA. MINTEA NOASTRA, CU FLUXUL EI COOOOONSTANT DE GANDURI DESPRE TRECUT SI GRIJI IN CEEA CE PRIVESTE VIITORUL!"
Am citit ffff mult :) AM fost la biserica, am vbit si cu preotul meu care toooooot timpul imi spune : "Tu trebuie sa-ti repeti mereu in minte ca Dumnezeu nu te lasa :) " Si ma bazez mereu pe asta.
Sa dea Dumnezeu sa aud numai de bine despre tine :) Sa-ti fie bine... :) Depinde foarte mult de tine si de vointa ta de schimbare :) Schimbarea sta in noi! Sunt un exemplu care a reusit. Veti reusi cu totii, va garanteeeeeeeez! Numai sa vreti :)
Dulysan, ma bucur enoooooooooorm sa aud ca ai trecut si tu peste, ca si mine, fara medicamente :) Esti si tu un exemplu demn de urmat! Tzi-ai acceptat starile, te-ai impacat cu ele, le-ai chemat daca isi faceau simtita prezenta...apoi te-au lasat... cum fac de obicei! Si eu am facut (si inca fac) exercitii de respiratie pt ca ma relaxeaza (si acum ma vor ajuta si la nastere) imi redau buna dispozitie :)
cami30 - nu stiu daca am voie sa-mi postez adresa de mess dar voi citi pe aici la "politicile" acestui site :))) si daca se poate, ti-l dau fara probleme!!! Daca id-ul tau este asemanator cu cel de aici, sa-mi spui, ca-ti scriu eu :)
Te felicit ca citesti despre cum putem depasi anxietatea CU SUCCES! E un maaaaaaaaaare pas! Continua sa citesti, sa-ti umplii mintea cu lucruri pozitive si daaaaaaca apare unul negativ NU-L LASA NICI MACAR SA SE TERMINE!!!!! GANDESTE-TE IMEEEEEEEDIAT LA CEVA POZITIV! Inhiba-l !
Anxietatea in fond. este o emotie :) Numai lipsitii de cunostinte si de informatii o considera O BOALA si culmea, CIMENTEAZA in mintea anxiosilor ideea cum c-ar avea chiar o boala. Sa fim seriosi!
Astept mai multe despre tine, sper ca esti mai bine sau mai puuuutin anxioasa dupa ce tot citesti acele pagini :)
E imposibil sa ai ganduri negative si sa te simti bine.
dud - :p am revenit pe aici sa vad cum va mai simtiti :p
Cristi 2012 - Poate ma crezi nebuna dar as fi vruuuuuut eu pe atunci sa raman doar cu atacurile de panica (pt ca oricum durau putin si nu ma speriau) si sa nu fi experimentat starea de anxietate generalizata pe care am avut-o. Frica aia continua care-mi creea numai ganduri negre. si gandurile negre, evident, provocau tremur, ameteala, transpiratii, nesiguranta pe propriile mele picioare.
Sa-ti intre in cap ca NU MORI DE LA ASA CEVA! SI NICI NU LESINI sau ti se intampla ceva rau. Niciodata!
Si daca mai ai un atac de panica, ce? Accepta-l, impaca-te cu el asteapta si va trece :)
GANDESTE POZITIV! De ce iti pui intrebarea daaaaaaaaaca imi revine atacul de panica? Sau de ce ti se intampla tie asta? Ia mai bine gandeste-te tu ca esti bine (sunt altii care au dezvoltat tooot felul de fobii) si ca daca incepi a deveni din ce in ce mai pozitiv si sa ai ganduri bune, vei depasi GARANTAT atacurile de panica si stareile anxioase!
..daca ai citi ce am postat eu cand eram in suferinte si prin caaaaaate am trecut. mi-ai plange de mila :)))
Asa ca... be happy, totul va fi bine, vei vedea :)
Sa aud nuuuuuuuumai de bine,
Va puuuuuuuuuuuup
Maya
Maya,
stii ce-i mai greu in cazul meu? Am niste regrete ale unor intamplari pe care la momentul respectiv, fiind pustoaica si cu mintea in punga, le-am trait cu alte ganduri, bune, frumoase. Insa acum ma gandesc ca nu trebuia sa fac asa.
Nu stiu cum sa ma iert si sa merg mai departe.
Daca imi poti lasa e-mail-ul tau ar fi minunat.
Multumesc.
stii ce-i mai greu in cazul meu? Am niste regrete ale unor intamplari pe care la momentul respectiv, fiind pustoaica si cu mintea in punga, le-am trait cu alte ganduri, bune, frumoase. Insa acum ma gandesc ca nu trebuia sa fac asa.
Nu stiu cum sa ma iert si sa merg mai departe.
Daca imi poti lasa e-mail-ul tau ar fi minunat.
Multumesc.
Sunt de acord cu tine, Maya, starea de anxietate este chinuitoare rau nu atacul de panica. Atacul de panica trece si il poti controla mai usor.
dud: da am intrat mai rar ce-i drept dar asta din cauza ca la mine unul sunt toate bune si frumoase iar pe aici mai dau cand imi aduc aminte
cami30: inceteaza sa te auto-invinovatesti ! Ai facut ce ti-a placut atunci ceea ce credeai ca e normal, acum ai alta mentalitate si asta e bine ca te face sa distingi intre bine si rau.
Toatele cele bune !
cami30: inceteaza sa te auto-invinovatesti ! Ai facut ce ti-a placut atunci ceea ce credeai ca e normal, acum ai alta mentalitate si asta e bine ca te face sa distingi intre bine si rau.
Toatele cele bune !
Buna. Am si eu o nelinistire. Am avut recent o perioada de aproximativ o saptamana de anxietate. Acum insa, aceasta anxietate s-a transformat intr-o psihoza. Am mai avut perioade de ~2 saptamani de psihoza dar treceau brusc. Acum insa se pare ca persista iar grija mea este ca as putea deveni schizofrenic, avand in vedere ca tatal meu a dezvoltat schizofrenie iar aceasta boala este ereditara. Eu am fost depistat cu tulburare psihotica acuta polimorfa cand eram copil. Am luat tratament pana la varsta de 16 ani, cand l-am intrerupt pentru ca acele medicamente imi daunau mai mult, iar de atunci nu am mai avut probleme. Din cauza perioadei acesteia insa, am inceput sa ma tem ca as putea dezvolta schizofrenie pentru ca aceasta e varsta la care incepe sa se dezvolte. Nu prezint niciun fel de simptom (halucinatii, paranoia, izolare, probleme de concentrare/vorbire/memorie etc) insa gandul ca acestea ar putea aparea in urmatorii ani si ideea ca schizofrenia nu poate fi evitata, ma sperie destul de mult. Stiu ca persoanele cu schizofrenie nu sunt constiente de boala pe care o au, dar cum spuneam ar putea fi doar inceputul la mine. Intrebarea mea este, daca psihozele si/sau tulburarile psihotice reprezinta simptome premergatoare schizofreniei si ce pot face pentru a ma convinge ca nu sufar de aceasta boala? Stiu ca o vizita la psiholog m-ar ajuta dar nu stiu cata incredere pot avea in psihologii din brasov si nu vreau sa fiu indopat cu medicamente.
As aprecia foarte mult un raspuns. Martin
As aprecia foarte mult un raspuns. Martin
Buna!
Am citit mesajele vostre chiar intimplator.
Vreau sa spun ca am trecut si eu prin asa ceva.Nu luati medicamente, nuuuuuuuuuuuuu.Aruncati-le cit mai repede sau tineti-le deoparte.Incercati sa va reveniti pe cale naturala, sa o numesc asa, constind in sport, muzica misto, gen country sau ceva de zdupaiala.Mie imi place muzica country, Adele, etc., ceva ce este vesel si-ti da chef si pofta de viata si buna-dispozitie.
Faceti orice simtiti ca va este benefic, orice absolut.Parfumati-va sa mirositi ceva placut mereu, faceti bai relaxante, daca vreti sau simtiti nevoia, beti o cafelutza, fumati o tigara, nu va va dauna.Beti ceva tarie, daca aveti chef si pofta.
Nu vreau sa folosesc un limbaj sofisticat, desi am pregatire universitara, ca sa inteleaga oricine mesajul meu.
Nu va ginditi ca aveti ceva psihic, nu.Acestea nu sunt boli, sunt numai stari, si, ca orice stare, vor disparea, numai sa aveti "putzintica rabdare".Stiu ca este greu la inceput, dar important este sa vreti si sa perseverati.
Uneori va puteti ghida dupa instinct, ajuta mult.Adica urmati-va dorintele, poftele, orice, da-ti friu sentimentelor, spuneti ceea ce vreti sa spuneti, cui vreiti sa spune-ti, eliberati-va de orice.Nu mai tineti in voi nimic, adica da-ti friu liber sentimentelor, fie de bucurie, fie de furie, orice ar fi.
Toate aceste recomandari vi le fac din proprie exeprientza.Si credeti-ma pe cuvint ca ajuta enorm.Este greu, stiu, dar nu imposibil.Aaaa, am uitat sa va spun sa va rugati mult Domnului.Unde simtiti si cind simtiti nevoia, faceti orice din toate acestea.Si la dus cind esti, daca simtit nevoia, roaga-te, spune ceva, vorbeste cu tine, cu Dumnezeu.Nu exista sa nu aveti instinct, macar putin.Urmati-l ca va face bine.
Fiti proprii vostri psihiatri sau psihologi.Nu luati medicamente, nici vorba de asa ceva.Cind aveti starile alcelea deranjante, neconfortabile, luati ceva usor gen extraveral si in doza mica, jumate sau sfert si asta din cind in cind.Sau nu luati nimic si presupuneti ca ati luat si asteptati sa-si faca efectul.
Nu uitati, instinctul este foarte important si va recomand sa il urmati.
Si, nu stiu daca suna a reclama sau nu, desi eu cred ca nu, incercati citeva metode de relaxare cum ar fi de exemplu tehnicile de eliberare emotionala.Gasiti pe net o serie de informatii si va rog sa ma credeti, ajuta enorm.Eu le practic si acum.
Va doresc mult succes si incredere in reusita voastra si in voi.
Am citit mesajele vostre chiar intimplator.
Vreau sa spun ca am trecut si eu prin asa ceva.Nu luati medicamente, nuuuuuuuuuuuuu.Aruncati-le cit mai repede sau tineti-le deoparte.Incercati sa va reveniti pe cale naturala, sa o numesc asa, constind in sport, muzica misto, gen country sau ceva de zdupaiala.Mie imi place muzica country, Adele, etc., ceva ce este vesel si-ti da chef si pofta de viata si buna-dispozitie.
Faceti orice simtiti ca va este benefic, orice absolut.Parfumati-va sa mirositi ceva placut mereu, faceti bai relaxante, daca vreti sau simtiti nevoia, beti o cafelutza, fumati o tigara, nu va va dauna.Beti ceva tarie, daca aveti chef si pofta.
Nu vreau sa folosesc un limbaj sofisticat, desi am pregatire universitara, ca sa inteleaga oricine mesajul meu.
Nu va ginditi ca aveti ceva psihic, nu.Acestea nu sunt boli, sunt numai stari, si, ca orice stare, vor disparea, numai sa aveti "putzintica rabdare".Stiu ca este greu la inceput, dar important este sa vreti si sa perseverati.
Uneori va puteti ghida dupa instinct, ajuta mult.Adica urmati-va dorintele, poftele, orice, da-ti friu sentimentelor, spuneti ceea ce vreti sa spuneti, cui vreiti sa spune-ti, eliberati-va de orice.Nu mai tineti in voi nimic, adica da-ti friu liber sentimentelor, fie de bucurie, fie de furie, orice ar fi.
Toate aceste recomandari vi le fac din proprie exeprientza.Si credeti-ma pe cuvint ca ajuta enorm.Este greu, stiu, dar nu imposibil.Aaaa, am uitat sa va spun sa va rugati mult Domnului.Unde simtiti si cind simtiti nevoia, faceti orice din toate acestea.Si la dus cind esti, daca simtit nevoia, roaga-te, spune ceva, vorbeste cu tine, cu Dumnezeu.Nu exista sa nu aveti instinct, macar putin.Urmati-l ca va face bine.
Fiti proprii vostri psihiatri sau psihologi.Nu luati medicamente, nici vorba de asa ceva.Cind aveti starile alcelea deranjante, neconfortabile, luati ceva usor gen extraveral si in doza mica, jumate sau sfert si asta din cind in cind.Sau nu luati nimic si presupuneti ca ati luat si asteptati sa-si faca efectul.
Nu uitati, instinctul este foarte important si va recomand sa il urmati.
Si, nu stiu daca suna a reclama sau nu, desi eu cred ca nu, incercati citeva metode de relaxare cum ar fi de exemplu tehnicile de eliberare emotionala.Gasiti pe net o serie de informatii si va rog sa ma credeti, ajuta enorm.Eu le practic si acum.
Va doresc mult succes si incredere in reusita voastra si in voi.
Am recitit acum comentariul meu si imi cer scuze pentru micile gresi, probabil graba, ca, asa cum este vorba, tot ea strica treaba.
Apropos, nu va grabiti spre vindecare, ea vine oricum, dar nu luati medicamente.
Puteti lua ceva suplimente naturale gen Omega 3, vitamine B, etc.
Nu mai cititi orice de pe oriunde, ci numai ceea ce va face bine.
Eu am descoperit tirziu aceste postari ale dvs. si pina atunci citeam toate prostiile de pe te miri unde si singura imi intretineam starea timpita.Insa, chiar si pe acolo pe unde rasfoiam eu asa forumurile, am dat de cite un sfat al unor psihologi mai cu scaun la cap care spuneau ca aceste stari, cum le numea cineva, acest balaur-anxietatea, pot fi vindecate natural chiar si fara sedinte psiho.Chiar ei recomandau sa stam departe de medicamente.Uitre ca mai sunt si oameni de bine.
So, do it right now.
Fa-i in ciuda anxietatii sau ia depresia de coarne, lupta-te cu ele, doboara-le.Vei reusii si ai sa vezi cum te vei simti apoi.Ca si pruncul nou nascut.
Doamne ajuta!
Apropos, nu va grabiti spre vindecare, ea vine oricum, dar nu luati medicamente.
Puteti lua ceva suplimente naturale gen Omega 3, vitamine B, etc.
Nu mai cititi orice de pe oriunde, ci numai ceea ce va face bine.
Eu am descoperit tirziu aceste postari ale dvs. si pina atunci citeam toate prostiile de pe te miri unde si singura imi intretineam starea timpita.Insa, chiar si pe acolo pe unde rasfoiam eu asa forumurile, am dat de cite un sfat al unor psihologi mai cu scaun la cap care spuneau ca aceste stari, cum le numea cineva, acest balaur-anxietatea, pot fi vindecate natural chiar si fara sedinte psiho.Chiar ei recomandau sa stam departe de medicamente.Uitre ca mai sunt si oameni de bine.
So, do it right now.
Fa-i in ciuda anxietatii sau ia depresia de coarne, lupta-te cu ele, doboara-le.Vei reusii si ai sa vezi cum te vei simti apoi.Ca si pruncul nou nascut.
Doamne ajuta!
Pentru Martin,
Incearca tehnicile de eliberare emotionala, citeste pe net despre ele si contacteaz-o pe d-na Liliana Stanciu.
Eu nu locuiesc in tara, dar astept sa vin si sa o cunosc.
Iarasi scuze pentru toate greselile.Offff, graba asta cu treaba ei.
Pupam si sa auzim de bine.
Incearca tehnicile de eliberare emotionala, citeste pe net despre ele si contacteaz-o pe d-na Liliana Stanciu.
Eu nu locuiesc in tara, dar astept sa vin si sa o cunosc.
Iarasi scuze pentru toate greselile.Offff, graba asta cu treaba ei.
Pupam si sa auzim de bine.
Soooolutiii
La inceputul anului trecut am facut spasmofilie si de aici nu a fost mult pana anxietate si chiar atac de panica.Totul pe un fond emotional aparte...adica sunt emotiva si am trecut prin diverse probleme in viata care din pacate nu m-au calit. Serviciul putin stresant si problemele din familie m-au facut sa clachez.
Am fost la medic...am luat seroxat si xanax...seroxatul mi-a dat stari groaznice aproape 2 saptamani dar cu timpul mi-am revenit. 4 luni a durat tratamentul si am intrerupt.mentionez ca am incercat si psihoterapie sar nu m-a ajutat mai deloc...Dupa ceva timp de seroxat a fost bine o perioada, perioada in care ma chiar intrebam cum am putut trece prin acele stari care erau...de cosmar. Vroiam sa uit si sa nu mai trec prin asta.
Acum, la un an dupa am recazut...aceleasi motive...pe care nu le vad eliminate..deci..eu trebuie sa traiesc in continuare cu ele. Stari de greata, tremor, batai de inima accelerate, neliniste, agitatie, deprimare si trac.
Medicul mi-a dat Fobiless de 35 mg..mai slab..de incercare, urmand sa imi prescrie daca nu am stari de rau.In plus iau Xanax.Cum e Fobiless? Ce solutii aveti cei care treceti prin situatii similare? Sanatate tuturor!!
La inceputul anului trecut am facut spasmofilie si de aici nu a fost mult pana anxietate si chiar atac de panica.Totul pe un fond emotional aparte...adica sunt emotiva si am trecut prin diverse probleme in viata care din pacate nu m-au calit. Serviciul putin stresant si problemele din familie m-au facut sa clachez.
Am fost la medic...am luat seroxat si xanax...seroxatul mi-a dat stari groaznice aproape 2 saptamani dar cu timpul mi-am revenit. 4 luni a durat tratamentul si am intrerupt.mentionez ca am incercat si psihoterapie sar nu m-a ajutat mai deloc...Dupa ceva timp de seroxat a fost bine o perioada, perioada in care ma chiar intrebam cum am putut trece prin acele stari care erau...de cosmar. Vroiam sa uit si sa nu mai trec prin asta.
Acum, la un an dupa am recazut...aceleasi motive...pe care nu le vad eliminate..deci..eu trebuie sa traiesc in continuare cu ele. Stari de greata, tremor, batai de inima accelerate, neliniste, agitatie, deprimare si trac.
Medicul mi-a dat Fobiless de 35 mg..mai slab..de incercare, urmand sa imi prescrie daca nu am stari de rau.In plus iau Xanax.Cum e Fobiless? Ce solutii aveti cei care treceti prin situatii similare? Sanatate tuturor!!
Buna ziua, si eu ma comfrunt cu aceleasi stari din luna septembrie. dar de 1 luna am inceput sa imi mai revin, am inceput sa ies prin oras cu prietenii, chiar si in pub-uri unde daca ma duceam inainte ma panicam.:), am inceput sa nu imi mai ascult pulsul si sa nu il mai simt in tot corpul asa cum il simtem inainte. dar totusi ma simt ametit, fara vlaga, cateodata imi apar in campul vizual nijte puncte de lumina, ma ia cu lesin mi se infunda urechile si imi amortesc picioare. Precizez ca am facut control oftalmologic, unde fundul de ochi si dioptriile au iesit perfecte, ekg, doppler color, si absolut tot ce se putea... si au iesit toate ok. Precizez ca in septembrie cand mergeam pe strada ma luat brusc ameteala si mi sau immuiat picioarele. inima imi butea foarte tare am crezut ca am sa fac stop cardiac, eram foarte speriat. si de atunci de fiecare data cand sunt ametit sau ma doare in zona toracelui sau a capului ma gandesc ca poate am vreo boala... AM 16 ani nu am mai patit asa ceva niciodata am facut inot de performanta 8 ani.
As dorii si eu idul tau maya sa imi mai dai cateva explicatii. sau fb ceva unde sa tinem legatura:( simt ca viata mea se scurge, si ca nu mai sunt eu cel ce eram inainte.
As dorii si eu idul tau maya sa imi mai dai cateva explicatii. sau fb ceva unde sa tinem legatura:( simt ca viata mea se scurge, si ca nu mai sunt eu cel ce eram inainte.
Buna ziua, pentru atacurile de panica anxietate, depresie, se preteaza foarte bine psihoterapia.Este adevarat ca la psihoterapie nu reactionam batand din palme.Multe persoane cand vin la psihoterapeut prima intrebare pusa este: "In cate sedinte imi rezolv problema?".Eu cred ca ar trebui raspuns : La atat de mult timp cat a durat tulburarea ta ce conteaza cate sedinte faci, pana la urma conteaza rezultatul, iar daca scapam si de pastile cu atat mai bine pentru ca au o gramada de efecte adverse.
domnule psihoterapeut, sa imi fie cu iertare, eu vin din mediul celor cu atacuri de panica, insa care mi le-am rezolvat singur. Ce vreau sa spun este ca daca intr-adevar exista daruire si dorinta de a ajuta un om la suferinta o faceti si voi neconditionat. Am vazut nenumarate posturi aici in care s-au cerut sfaturi si toti care sunt psihoterapeuti pe aici, au indrumat persoana spre consiliere la nu stiu ce cabinet...oare de ce ? sa fie tot foamea de bani care conduce tara fara sa pese nimanui ca cineva sufera ? mi-e jena ca traiesc aici in tara asta printre oameni care au posibilitatea sa ajute, si o fac doar pe bani. Sa ne fie rusine ca traim in tara asta de 2 bani in care am ajuns sa ne uitam la om cum moare si cum sufera doar pentru ca nu ne da si nu ne baga ceva in buzunar. Ipocrizia si materialismul ne-a mancat de vii pe toti. Nu stiu cum puteti sa mai dati si comentarii aici. sincer si eu pot sa spun oricui sa se duca la un cabinet de psihoterapie, insa nu asa il ajut pe om, spunandu-i pe o partea asa mai educata ca trebuie sa plateasca daca vrea sa se simta bine. Urat, foarte urat. Inca odata las aici ca sa stie, cine are nevoie de un ajutor legat de problema asta, sa imi dea un mesaj pe privat si il voi ajuta cu cel mai mare drag.
Imi cer scuze daca am exagerat, dar nu mai supot falsitatea de pe forumul asta cand stiu ca sunt atatia si atatia oameni care intr-adevar sufera...am fost si eu candva ca ei, si nu e tocmai frumos. Ar trebui domnii psihoterapeuti sa stie ca poate sunt oameni care sufera din problema asta si nu isi permit sa vina la sedinte pentru ca sunt foarte scumpe...
Imi cer scuze daca am exagerat, dar nu mai supot falsitatea de pe forumul asta cand stiu ca sunt atatia si atatia oameni care intr-adevar sufera...am fost si eu candva ca ei, si nu e tocmai frumos. Ar trebui domnii psihoterapeuti sa stie ca poate sunt oameni care sufera din problema asta si nu isi permit sa vina la sedinte pentru ca sunt foarte scumpe...
Si eu am tulburari anxioase, predominant seara (insotite cu depresii, toate acestea producandu-se din lipsa de ocupatie), in timpul zilei nu am nimic, doar unele stari legate de cei din jur si de mine. Adica, ma refer ca imi pare, pentru cateva secunde, ca nu sunt eu, sau cand vorbesc cu cineva, mi se pare ciudat ca vorbeste, nu stiu, sunt niste stari care nu le pot descrie.
Seara ma apuca cu teama fara motiv; inainte, aveam teama ca mor, iar apoi, dupa ce am citit pe internet despre schizofrenie, am teama ca sufar de aceasta boala, desi nu prezint nici un simptom a acestei boli (halucinatii etc).
Beau ceai de sunatoare de vreo saptamana si parca simt unele imbunatatiri, de obicei aveam frica si in timpul zilei.
Faza e ca am foarte mult timp liber in care ma plictisesc groaznic (nu fac scoala din cauza zapezii, momentan) si incep tot felul de idei negative sa se iveasca in cap.
Din familia mea, nu a avut nimeni schizofrenie si nici probleme mintale (din cate stiu).
Iar eu, pana acum 4-5 ani, cand am inceput sa ma izolez, folosind calculatorul drept prieten, nu am avut absolut nici o problema de sanatate, doar raceli si laringite.
Am avut doar 2 atacuri de panica pana acum, dar nu am probleme cu asta.
De obicei, daca citesc ceva pe net legat de boli mintale, mi se ridica teama. Dupa catva timp, insa, ma linistesc si revine la starea de dinainte.
Am doar 17 ani si deci am un viitor in fata, iar anxietatea asta chiar este enervanta.
Seara ma apuca cu teama fara motiv; inainte, aveam teama ca mor, iar apoi, dupa ce am citit pe internet despre schizofrenie, am teama ca sufar de aceasta boala, desi nu prezint nici un simptom a acestei boli (halucinatii etc).
Beau ceai de sunatoare de vreo saptamana si parca simt unele imbunatatiri, de obicei aveam frica si in timpul zilei.
Faza e ca am foarte mult timp liber in care ma plictisesc groaznic (nu fac scoala din cauza zapezii, momentan) si incep tot felul de idei negative sa se iveasca in cap.
Din familia mea, nu a avut nimeni schizofrenie si nici probleme mintale (din cate stiu).
Iar eu, pana acum 4-5 ani, cand am inceput sa ma izolez, folosind calculatorul drept prieten, nu am avut absolut nici o problema de sanatate, doar raceli si laringite.
Am avut doar 2 atacuri de panica pana acum, dar nu am probleme cu asta.
De obicei, daca citesc ceva pe net legat de boli mintale, mi se ridica teama. Dupa catva timp, insa, ma linistesc si revine la starea de dinainte.
Am doar 17 ani si deci am un viitor in fata, iar anxietatea asta chiar este enervanta.
In Romania CASA nu deconteaza orele de terapie ca in occident si de aceea oamenii suporta costurile sedintelor.Poti sa spui orice despre psihoterapeuti este dreptul tau, dar traim in secolul 21 si avem nevoie de ajutor specializat.Poate sa merarga de pilda la psihiatru sa-i dea pastile care poate vor fi compensate, dar sedintele de terapie tot o sa plateasca.Si inca ceva eu nu am jignit pe nimeni de pe forum ci la multi din alte orase (eu fiind din Bucuresti)le-am dat adresa de mess sa discutam.Dar ca eficienta terapeutica pe mess nu merge.Asa ca am fost cinstit cu toti care au probleme.In concluzie nu va luati dupa "vraci"care au luat tot felul de tratamente de pe internet, nu va merge.Fiecare om este unic si este nevoie de un tratament personalizat in functie de tulburare.Primul pas spre vindecare este sa recunosti ca ai o problema si pe urma sa iei o decizie.In concluzie nu mai luati scheme de tratament de pe internet.
ce spuneti acolo domnule psihoterapeut pentru mine e egal cu a cersi. Ma uit zilnic pe forumul asta, cred ca stiu toate topicurile pe deros, si nu am vzut un psihoterapeut sa lase un id de mess sau ca exista vreo dorinta de a ajuta fara sa se ceara bani. Dar asa e la noi, VIATA COSTA la fel si sanatatea. Mi-ar placea sa se incheie aici discutia asta, pentru ca sunt convins ca va degenera si nu cred ca e locul potrivit sa facem asa ceva. Eu mi-am expus o parere, ca sunt convins ca o are mai multa lume, mi-o sustin si o sa o spun de fiecare data cand va fii cazul. Nu-mi este frica de eventuale consecinte, pentru ca in fond stiu ca am dreptate. Multa sanatate si numai bine
Pana la urma, toata lumea incearca sa-si castige traiul, nu? :)
DUALTRAX DORESC F MULT SA VORBESC CU TINE am aceeleasi stari pe care le-ai avut si tu si ma linistesc incurajarile tale ti-am trimis un mesaj dar sunt incepatoare si nu stiu daca la-m trimis bine as vrea sa vorbim pe mes MULTUMESC
Cei cu anxietate pot dezvolta schizofrenie/alta boala psihica mai grava? Si prin ce se manifesta schizofrenia, mai concludent.
Multumesc.
Multumesc.
Buna Dulatrax,
Multumim pentru sfaturile tale. Si totusi cred si sustin asta, ca nu toata lumea se face bine urmad "reteta" ta. Cred ca depinde de experienta de viata a persoanei inainte de episodul depresiv, de gravitatea bolii in momentul in care persoana isi da seama de existenta ei si apoi de bagajul lui genetic. Nu poti sa ii ceri sa fie tare, sa fie optimista sa isi schimbe gandirea unei persoane care tot timpul a depins de altii, a executat si nu a ordonat niciodata. Si apoi persoana respectiva se straduieste sa isi schimbe gandirea si reuseste pe alocuri, insa nu tot timpul si picajele sunt mai puternice decat crezi. Tramanetul indicat de tine este minunat, insa nu general valabil, tu ai reusit si te felicit, insa nu te astepta ca noi toti sa fim copii fidele ale tale. Eu as recomanda ca in parele oamenii sa urmeze si psihoterapie fiindca nu numai ca isi controleaza/trateaza atacurile de panica, anxietatea dar reusesc sa se cunoasca mai bine pe sine, va intelege care este menirea lui, care sunt dorintele lui, ce il face fericit, multumit, satisfacut etc Si daca tu ai recomandat uleiuri de peste omega 3 si coenzima Q10, eu recomand consiliere psihologica online oferita de topexperti.ro. Combinatia este totala, complexa si vitala. Sunt sigura ca impreuna ar trata mii, milioane de cazuri de anxietate si atacuri de panica
Multumim pentru sfaturile tale. Si totusi cred si sustin asta, ca nu toata lumea se face bine urmad "reteta" ta. Cred ca depinde de experienta de viata a persoanei inainte de episodul depresiv, de gravitatea bolii in momentul in care persoana isi da seama de existenta ei si apoi de bagajul lui genetic. Nu poti sa ii ceri sa fie tare, sa fie optimista sa isi schimbe gandirea unei persoane care tot timpul a depins de altii, a executat si nu a ordonat niciodata. Si apoi persoana respectiva se straduieste sa isi schimbe gandirea si reuseste pe alocuri, insa nu tot timpul si picajele sunt mai puternice decat crezi. Tramanetul indicat de tine este minunat, insa nu general valabil, tu ai reusit si te felicit, insa nu te astepta ca noi toti sa fim copii fidele ale tale. Eu as recomanda ca in parele oamenii sa urmeze si psihoterapie fiindca nu numai ca isi controleaza/trateaza atacurile de panica, anxietatea dar reusesc sa se cunoasca mai bine pe sine, va intelege care este menirea lui, care sunt dorintele lui, ce il face fericit, multumit, satisfacut etc Si daca tu ai recomandat uleiuri de peste omega 3 si coenzima Q10, eu recomand consiliere psihologica online oferita de topexperti.ro. Combinatia este totala, complexa si vitala. Sunt sigura ca impreuna ar trata mii, milioane de cazuri de anxietate si atacuri de panica
Buna seara. Am mare nevoie de ajutorul dumneavoastra. Trec prin anxietate foarte mare plus atacuri de panica..sunt si destul de tanara, am doar 17 ani, iau si tratament medicamentos de 7 luni jumate insa as vrea sa vorbesc mai multe cu dumneavoastra ; daca se poate un id de messenger ?
Dragi forumisti anxiosi sau fost-anxiosi,
Am 29 ani si de 3 luni sufar de anxietate. Sunt o persoana autodidacta si de accea refuz tratamentul medicamntos. Cred cu convingere ca este o lupta intre mine si mine. Am trecut prin niste stari ingrozitoare si incepusem sa am un plan de bataie, sa-mi infrunt frica iesind din casa-exposure theraphy- sa socializez si reusisem pana acum 2 zile cand anxietatea mi-a revenit, infrangandu-ma inca o data.
Asa am descoperit forumul acesta cu sfaturi extraordinare de la Dualtrax, Maya, Anette...povesti de succes ale unor oameni puternici.Va felicit!
Se poate sa-mi oferiti id-ul de mes? As vrea sa reusesc sa trec peste aceasta anxietate debilitanta!
Numai bine
Am 29 ani si de 3 luni sufar de anxietate. Sunt o persoana autodidacta si de accea refuz tratamentul medicamntos. Cred cu convingere ca este o lupta intre mine si mine. Am trecut prin niste stari ingrozitoare si incepusem sa am un plan de bataie, sa-mi infrunt frica iesind din casa-exposure theraphy- sa socializez si reusisem pana acum 2 zile cand anxietatea mi-a revenit, infrangandu-ma inca o data.
Asa am descoperit forumul acesta cu sfaturi extraordinare de la Dualtrax, Maya, Anette...povesti de succes ale unor oameni puternici.Va felicit!
Se poate sa-mi oferiti id-ul de mes? As vrea sa reusesc sa trec peste aceasta anxietate debilitanta!
Numai bine
Alege-ți medicul și fă o programare!Peste 13000 de cabinete medicale își prezintă serviciile pe ROmedic.
Alte subiecte care v-ar putea interesa:
- 7nu inteleg ce se intampla cu mine???
- 11Adevarat sau fals?
- 69ma lupt in fiecare zi cu mine insumi
- 6sotia mea sufera de anxietate, atacuri de panica.. recomandare psiholog bun in Galati
- 13Recomandare psiholog bun in Bucuresti
- 8Atacuri de panica sau probleme de sanatate?
- 44Pentru cei care sufera de anxietate - NU, NU M-AM VINDECAT, DAR M-AM CALMAT -
- 0e atac de panica?
- 6stare de disconfort-durere surda in zona sternului care uneori se amplifica in durere acuta
- 38Depresia postnatala
- 15Cum sa scap de atacuri de panica si anxietate ?
- 11Nu inteleg. Anxietate sau probleme cu inima?
- 8Se poate scapa de anxietate (eu sunt unul care a reusit).
- 12Tulburari de anxietate si atacuri de panica !
- 5Anxietate sub semnul intrebarii, 20 de ani.
- 4Depresie severa situatie disperata!
- 110 ani de axietate generalizata si atacuri de panica
- 6Ajutati-ma - atacuri de panica
- 6Anxietate sau altceva?
Mai multe informații despre: Anxietatea Atacurile de panica tulburarile psihice
Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și: