Pentru cei cu anxietate si atacuri de panica FOARTE IMPORTANT
Maryna. Miscati curu la doctor ca nu mori de la pastile. Nu vorbesc din basme ca doar si eu iau, uite ca inca respir plus ca sunt alt om. O sa ramai surprinsa dupa o luna ca o sa fi ca inainte. Nu mai citit prostii pe net ca x si y de la ad-uri.
Pokoloko are dreptate dar ce zice el e usor de zis mai greu de facut dar nu imposibil.
Pokoloko are dreptate dar ce zice el e usor de zis mai greu de facut dar nu imposibil.
Maryna trebuie sa ramai optimista. Nu trebuie sa te dai batuta. Poti sa faci fata acestor stari. O sa treaca, probabil este o perioada mai grea. Dar trebuie sa crezi ca esti puternica si ca poti trece peste asta. Deasemenea iti sugerez sa incepi tratamentul. Poate sa ti faca doar bine. Te pup
Maryna de vreo 4-5 zile am reinceput tratamentul cu antidepresive. Si trebuie sa mi cumpar un supliment cu vitamine. E in regula ca vrei sa treci peste asta fara medicamente dar nici nu trebuie sa te chinui. Sa ai o zi frumoasa. Te pup
si cum merge cu tratamentul...ai fost l pshiatru????. ce trat iei?
E bine zis...nu are rost sa te chinui cand exista solutii.daca simtiti ca nu mai rezistati si pierdeti controlul zic ca ar trebui sa mergeti la doctor.eu nu sunt pro medicamente dar am avut si eu un moment in care nu am mai rezistat si am fost la doctori...care nu m-au facut sa ma simt mai linistita dar poate fara medicamentele date de ei nu reuseam sa ajung unde am ajuns azi.nu stiu daca doar o singura luna cu xanax mi-a facut bine dar cred ca rau nu mi-a facut.din contra am prins curaj sa caut si alte solutii si uite am ajuns la psiholog, am facut terapie Bowen, am cautat tot felul de metode pentru a ma relaxa, de a fi mai calma in cazul in care ma doare cate ceva si multe altele.
Nu va lasati..nu uitati si va repet...nu sunteti singuri, nu se intampla nimic mai rau, se trece peste orice atac de panica, nu e usor dar nici imposibil.
Poate nu o sa fim tot timpul ok...nu stiu un raspuns sigur pentru ca si eu sunt la fel ca voi, poate ca azi sunt bine si maine sunt mai rau ca voi dar din experienta mea de 2 ani de zile de anxietate va zic ca o sa aveti si perioade mai bune zic eu.la mine asa s-a intamplat si sincer sper ca evolutia voastra sa fie tot spre bine.
O zi linistita va doresc.
Nu va lasati..nu uitati si va repet...nu sunteti singuri, nu se intampla nimic mai rau, se trece peste orice atac de panica, nu e usor dar nici imposibil.
Poate nu o sa fim tot timpul ok...nu stiu un raspuns sigur pentru ca si eu sunt la fel ca voi, poate ca azi sunt bine si maine sunt mai rau ca voi dar din experienta mea de 2 ani de zile de anxietate va zic ca o sa aveti si perioade mai bune zic eu.la mine asa s-a intamplat si sincer sper ca evolutia voastra sa fie tot spre bine.
O zi linistita va doresc.
ma bucur ca esti bine ronicolle... iti doresc multa sanatate si sper sa va dau si eu vesti bune intr-o zi..
Salutare!
Maryna nu mai sta!.Iti place rima?
La fel ca si Ronicolle si eu ti-am spus ca, daca nu ai o calitate a vietii macar satisfacatoare, pentru a nu te mai chinui, ar trebui sa apelezi la un medic de specialitate. Oricum, trebuie sa iei in calcul si varianta ca nu ti se va potrivi tratamentul sau, si daca e cel potrivit, tot mai ai de tras de la o saptamana pana la o luna pana incepe sa-si produca efectele.
Medicatia te ajuta pe moment, e adevarat, dar, poate cu ajutorul unui psihoterapeut (numai dupa ce te echilibrezi psihic) reusesti sa te descoperi si sa ajungi sa crezi cu adevarat in tine si in reusita ta in viata indiferent de situatia prin care treci.
Eu asta am facut. Dupa o luna de groaza de la începerea tratamentului cu AD -uri m-am linistit cat de cat si am inceput si psihoterapia. Am gasit un psihoterapeut foarte bun in oras si sunt foarte multumita dupa 5 sedinte. Scopul meu este acela de a-mi cotrola starile in orice imprejurare si de a gasi solutii pozitive si in cele mai nefavorabile imprejurari.
O zi frumoasa!
Maryna nu mai sta!.Iti place rima?
La fel ca si Ronicolle si eu ti-am spus ca, daca nu ai o calitate a vietii macar satisfacatoare, pentru a nu te mai chinui, ar trebui sa apelezi la un medic de specialitate. Oricum, trebuie sa iei in calcul si varianta ca nu ti se va potrivi tratamentul sau, si daca e cel potrivit, tot mai ai de tras de la o saptamana pana la o luna pana incepe sa-si produca efectele.
Medicatia te ajuta pe moment, e adevarat, dar, poate cu ajutorul unui psihoterapeut (numai dupa ce te echilibrezi psihic) reusesti sa te descoperi si sa ajungi sa crezi cu adevarat in tine si in reusita ta in viata indiferent de situatia prin care treci.
Eu asta am facut. Dupa o luna de groaza de la începerea tratamentului cu AD -uri m-am linistit cat de cat si am inceput si psihoterapia. Am gasit un psihoterapeut foarte bun in oras si sunt foarte multumita dupa 5 sedinte. Scopul meu este acela de a-mi cotrola starile in orice imprejurare si de a gasi solutii pozitive si in cele mai nefavorabile imprejurari.
O zi frumoasa!
multumesc tenerife, o sa ma gandesc f bine ce am de facut. eu nu vreau sa ma ingras iar de la pastile, plus ca imi e teama ca nu o sa mearga nici cu pastile si o sa fiu si mai dezamagita...
Stiu. Mi-ai spus ca iti e teama sa nu te ingrasi sau sa nu mearga tratamentul, dar incearca sa te gandesti ca, de data asta, reactionezi bine la tratament. Nu stiu cati ani ai, dar eu am constatat pe propria-mi piele ca tratamentul si somatizarile au functionat diferit de data asta fata de acum cinci ani când eram mai tanara (aveam 30 de ani), in sensul ca mi-a fost mai usor atunci. Dar, cu toatea astea am reusit si de data asta si, asa cum ti-am mai zis, inca nu m-am ingrasat si iau medicatia de 2 luni jumatate.
Te rog sa evaluezi situatia fara tratament si starile pe care le-ai perceput atunci când ai fost sub medicatie. Ai simtit vreo schimbare in bine, trecând peste orice mic inconvenient. Daca raspunsul este da, te rog nu te mai chinui si apeleaza la doctor!
Când te pui pe picioare incearca sa iei legatura cu persoana din interiorul tau si intreab-o ce ai putea face pentru ea sa se simta mai bine si sa nu mai aiba astfel de stari!
Succes!
Te rog sa evaluezi situatia fara tratament si starile pe care le-ai perceput atunci când ai fost sub medicatie. Ai simtit vreo schimbare in bine, trecând peste orice mic inconvenient. Daca raspunsul este da, te rog nu te mai chinui si apeleaza la doctor!
Când te pui pe picioare incearca sa iei legatura cu persoana din interiorul tau si intreab-o ce ai putea face pentru ea sa se simta mai bine si sa nu mai aiba astfel de stari!
Succes!
asa este tenerife, multumesc din suflet pt incurajari.
Oameni buni, din experienta mea, si am suferit de anxietate peste 10 ani, aceasta se poate cu siguranta micsora astfel incat sa nu mai fie o problema la care sa te gandesti zi de zi. Multi dintre voi vreti sa ajungeti la fel cum erati inainte, sa stiti ca nu se poate, evoluam zi de zi si nu mai putem sa fim cum am fost. Anxietatea si depresie sunt experiente pe care le avem tocmai pt a ne schimba, sa ne dorim sa fim ce a fost este de la bun inceput gresit. Atacurile de panica si anxietatea se combat cel mai bine cu mersul la psiholog, de dorit o terapie cognitiv-comportamentala, de ce, pt ca este cea mai buna terapie, cu date aprofundate stiintific, ca rezultate privind aceste tulburari. Bineinteles ca si medicatia poate ajuta, insa numai pt echilibrare in vederea derularii terapiei, altfel, ca solutie de sine statatoare, si aici cu studii in spate, rata de recadere in lipsa terapiei psihologice este de aproximativ 90%, adica 9 din 10 oameni cu anxietate si tulburare de panica, le vor mai avea si in viitor daca doar iau medicatie si nu schimba gandirea si de aici si multe altele (oameni, obiceiuri, credinte, samd).
In lipsa terapiei starea se va deprecia sau in cel mai bun caz va ramane constanta (nu se va agrava dar nici mai bine nu va veti simti). In terapia psihologica conteaza trei lucruri, in ordinea importantei: relatia cu psihologul (sa rezonati cu el), munca depusa de voi pt schimbare si in final psihologul in sine ca pregatire, experienta, samd.
Partea buna e ca ne aflam in anul 2014 unde accesul la informatie este facil si pretutindeni, nu mai suntem ca acum 20 ani cand nu exista internet si toti suferinzii de astfel de tulburari (intrucat nu le pot si nu se pot cataloga ca boala!) ajungeau iremediabil la psihiatru si erau indopati cu medicamente. De altfel si medicamentele psihiatrice au mai evoluat in toti anii astia si au din ce in ce mai putine efecte adverse insa retineti ca ele nu merg la cauza ci mai degraba la efect.
Pt multi care cauta pe forumuri o solutie sau o vindecarea ea nu se va produce aici, ci cel mult, veti gasi informatii ca sa stiti ce sa faceti mai departe.
Sa ne aducem aminte de altfel si de zicala: exista bolnavi si nu boli. Fiecare om e altfel construit, traieste si simte intr-un anumit fel, sunt atat de multe variabile intrucat tocmai de aia nu exista vreo solutie generala pt a fi aplicata pt oricine astfel incat sa se considere "vindecat" si spun asta cu ghilimelele de rigoare intrucat starile acestea sunt stari normale ale unui om aflat in pericol, si asadar nu se pot trata sau vindeca, sunt reactii umane, doar ca se traiesc zi de zi pt ca mintea noastra le interpreteaza ca fiind situatii generatoare de pericol si ajungeti sa va comportati ca atare.
Educandu-va mintea si gandurile veti afla calea de a ajunge sa va bucurati de viata si toate astea sa fie doar o amintire. Urmati aceasta cale, de a merge la psiholog si poate si la psihiatru daca asta va ajuta si aveti nevoie pt moment si in cateva luni, cladind o relatie terapeutica cu psihologul si depunand munca si voi, ca altfel nu se poate, o sa vedeti si rezultatele pe care le asteptati.
Vad pe multi ca spun ca s-au saturat si ca nu stiu ce sa mai faca, sau ca au incercat totul, astea-s niste exagerari, niste generalizari, neadevarate, care fac parte din modul vostru de gandire de acum si in care din pacate credeti. Sunt zeci sau sute de alte terapii sau modalitati de a face una sau alta pe care sunt sigur ca nu le-ati incercat.
Nu in cele din urma, toate aceste simptome sunt cat se poate de reale, ceea ce simtiti zi de zi, nu sunt doar in mintea voastra, numai ca ele sunt supra-exagerate de catre mintea voastra si pe care organismul vostru le simte ca atare, adica totul este real, insa e doar realitatea individului. Puteti cauta sa cititi despre tulburarea de somatizare, poate o sa vedeti ca si voi sunteti in aceeasi situatie. Daca analizele va ies bine, si ma refer aici incepand de la cele banale de sange pana la altele mai complexe precum analize de cancer sau tomograf sau RMN-uri, incetati sa mai cautati boli care nu exista.
Lucrurile sunt in fapt simple, doar ca individul aflat in acest iures, nu le vede deloc asa, de fapt e consumat cu alte lucruri, sa se auto-analizeze, sa stea pe forumuri, sa isi faca tot felul de scenarii, astfel incat nu mai ramane energie si timp si pt lucuri cu adevarat constructive.
Pt mine a trebuit sa ma chinui 10 ani de la primul atac de panica, pana am ajuns la psihologul cu ajutorul caruia mi-am schimbat gandirea, 10 ani in care m-am tot dus in jos pt ca anxietatea sau depresia rareori se remit de la sine si din senin, de obicei drumul e tot in jos daca nu intreprindem ceva. Daca in 2009 ajunsesem sa imi fie greu sa mai ies din casa sau sa ma duc la serviciu, in doar cateva luni, cu munca si cu expunere in situatiile reale, am ajuns in doar 6 luni sa ies prima data din tara cu avionul si sa plec departe, mi se paruse ca am cucerit lumea, atat de tare am fost marcat de agorafobia pe care o aveam. Mai departe stim cu totii ca viata nu e usoara si ne rezerva tot felul de surprize, unele f neplacute, insa depinde de noi si de cei de langa noi sa trecem peste ele.
Nu va inchipuiti ca nu veti mai avea unii pasi inapoi, pt ca e omeneste, insa directia trebuie sa fie cea pe care o visati sau o doriti si anume sa ajungeti sa va bucurati de viata, sa nu va mai chinuiti, samd. Toate se vor estompa cu timpul si cu munca depusa de voi astfel incat atacurile de panica, anxietatea sau depresia care va macina acum vor deveni doar un balaur in trecut si pe care stiti ca l-ati invins si ati mers mai departe.
Pe scurt:
- nu mai cautati solutii sau vindecari miraculoase pe internet
- mergeti la un psiholog de dorit de orientare cognitiv-comportamentala
- luati in calcul ca pt o scurta perioda sa luati si medicatie daca simtiti sau credeti ca asta va va ajuta pt moment
- depuneti munca de schimbare a gandirii si gandurilor care va macina acum, atat in plan imaginar cat si in cel real
- luati in calcul ca veti mai avea uneori si unii pasi inapoi dar directia generala este cea de mers inainte
Nu uitati, cei care s-au facut bine, si se simt ok, nu mai intra aici decat f rar pt ca scopul lor nu mai este de a sta pe aici ci de a trai viata de zi cu zi pe care o au. Daca eu nu am probleme sau nu mai am probleme de exemplu cu ficatul, nu o sa (mai) intru pe siteuri de profil pt ca nu se justifica cu nimic de a face asta.
Va urez succes la toti si credeti ca se poate, doar ca nu peste noapte si nu ca prin minune. Fiecare are drumul sau de parcurs pt a ajunge la starea de bine pe care oricine si-o doreste.
Daca aveti ceva sa ma intrebati va voi scrie aici sau pe privat, din experienta mea de om care a trecut prin aceste lucruri si pe care le-a depasit. Probabil ca si multi altii care sunt acum bine isi vad de ale lor acum, dorm, sau fac dragoste sau puri si simplu se uita la tv linistiti si poate chiar au uitat ca exista astfel de forumuri.
In lipsa terapiei starea se va deprecia sau in cel mai bun caz va ramane constanta (nu se va agrava dar nici mai bine nu va veti simti). In terapia psihologica conteaza trei lucruri, in ordinea importantei: relatia cu psihologul (sa rezonati cu el), munca depusa de voi pt schimbare si in final psihologul in sine ca pregatire, experienta, samd.
Partea buna e ca ne aflam in anul 2014 unde accesul la informatie este facil si pretutindeni, nu mai suntem ca acum 20 ani cand nu exista internet si toti suferinzii de astfel de tulburari (intrucat nu le pot si nu se pot cataloga ca boala!) ajungeau iremediabil la psihiatru si erau indopati cu medicamente. De altfel si medicamentele psihiatrice au mai evoluat in toti anii astia si au din ce in ce mai putine efecte adverse insa retineti ca ele nu merg la cauza ci mai degraba la efect.
Pt multi care cauta pe forumuri o solutie sau o vindecarea ea nu se va produce aici, ci cel mult, veti gasi informatii ca sa stiti ce sa faceti mai departe.
Sa ne aducem aminte de altfel si de zicala: exista bolnavi si nu boli. Fiecare om e altfel construit, traieste si simte intr-un anumit fel, sunt atat de multe variabile intrucat tocmai de aia nu exista vreo solutie generala pt a fi aplicata pt oricine astfel incat sa se considere "vindecat" si spun asta cu ghilimelele de rigoare intrucat starile acestea sunt stari normale ale unui om aflat in pericol, si asadar nu se pot trata sau vindeca, sunt reactii umane, doar ca se traiesc zi de zi pt ca mintea noastra le interpreteaza ca fiind situatii generatoare de pericol si ajungeti sa va comportati ca atare.
Educandu-va mintea si gandurile veti afla calea de a ajunge sa va bucurati de viata si toate astea sa fie doar o amintire. Urmati aceasta cale, de a merge la psiholog si poate si la psihiatru daca asta va ajuta si aveti nevoie pt moment si in cateva luni, cladind o relatie terapeutica cu psihologul si depunand munca si voi, ca altfel nu se poate, o sa vedeti si rezultatele pe care le asteptati.
Vad pe multi ca spun ca s-au saturat si ca nu stiu ce sa mai faca, sau ca au incercat totul, astea-s niste exagerari, niste generalizari, neadevarate, care fac parte din modul vostru de gandire de acum si in care din pacate credeti. Sunt zeci sau sute de alte terapii sau modalitati de a face una sau alta pe care sunt sigur ca nu le-ati incercat.
Nu in cele din urma, toate aceste simptome sunt cat se poate de reale, ceea ce simtiti zi de zi, nu sunt doar in mintea voastra, numai ca ele sunt supra-exagerate de catre mintea voastra si pe care organismul vostru le simte ca atare, adica totul este real, insa e doar realitatea individului. Puteti cauta sa cititi despre tulburarea de somatizare, poate o sa vedeti ca si voi sunteti in aceeasi situatie. Daca analizele va ies bine, si ma refer aici incepand de la cele banale de sange pana la altele mai complexe precum analize de cancer sau tomograf sau RMN-uri, incetati sa mai cautati boli care nu exista.
Lucrurile sunt in fapt simple, doar ca individul aflat in acest iures, nu le vede deloc asa, de fapt e consumat cu alte lucruri, sa se auto-analizeze, sa stea pe forumuri, sa isi faca tot felul de scenarii, astfel incat nu mai ramane energie si timp si pt lucuri cu adevarat constructive.
Pt mine a trebuit sa ma chinui 10 ani de la primul atac de panica, pana am ajuns la psihologul cu ajutorul caruia mi-am schimbat gandirea, 10 ani in care m-am tot dus in jos pt ca anxietatea sau depresia rareori se remit de la sine si din senin, de obicei drumul e tot in jos daca nu intreprindem ceva. Daca in 2009 ajunsesem sa imi fie greu sa mai ies din casa sau sa ma duc la serviciu, in doar cateva luni, cu munca si cu expunere in situatiile reale, am ajuns in doar 6 luni sa ies prima data din tara cu avionul si sa plec departe, mi se paruse ca am cucerit lumea, atat de tare am fost marcat de agorafobia pe care o aveam. Mai departe stim cu totii ca viata nu e usoara si ne rezerva tot felul de surprize, unele f neplacute, insa depinde de noi si de cei de langa noi sa trecem peste ele.
Nu va inchipuiti ca nu veti mai avea unii pasi inapoi, pt ca e omeneste, insa directia trebuie sa fie cea pe care o visati sau o doriti si anume sa ajungeti sa va bucurati de viata, sa nu va mai chinuiti, samd. Toate se vor estompa cu timpul si cu munca depusa de voi astfel incat atacurile de panica, anxietatea sau depresia care va macina acum vor deveni doar un balaur in trecut si pe care stiti ca l-ati invins si ati mers mai departe.
Pe scurt:
- nu mai cautati solutii sau vindecari miraculoase pe internet
- mergeti la un psiholog de dorit de orientare cognitiv-comportamentala
- luati in calcul ca pt o scurta perioda sa luati si medicatie daca simtiti sau credeti ca asta va va ajuta pt moment
- depuneti munca de schimbare a gandirii si gandurilor care va macina acum, atat in plan imaginar cat si in cel real
- luati in calcul ca veti mai avea uneori si unii pasi inapoi dar directia generala este cea de mers inainte
Nu uitati, cei care s-au facut bine, si se simt ok, nu mai intra aici decat f rar pt ca scopul lor nu mai este de a sta pe aici ci de a trai viata de zi cu zi pe care o au. Daca eu nu am probleme sau nu mai am probleme de exemplu cu ficatul, nu o sa (mai) intru pe siteuri de profil pt ca nu se justifica cu nimic de a face asta.
Va urez succes la toti si credeti ca se poate, doar ca nu peste noapte si nu ca prin minune. Fiecare are drumul sau de parcurs pt a ajunge la starea de bine pe care oricine si-o doreste.
Daca aveti ceva sa ma intrebati va voi scrie aici sau pe privat, din experienta mea de om care a trecut prin aceste lucruri si pe care le-a depasit. Probabil ca si multi altii care sunt acum bine isi vad de ale lor acum, dorm, sau fac dragoste sau puri si simplu se uita la tv linistiti si poate chiar au uitat ca exista astfel de forumuri.
va salut pe toti
nu am mai postat dar va citesc zilnic, sunt bine, nu vreau sa cobesc dar cred ca sut pe drumul cel bun.
anul trecut pe vremea asta credeam ca mor, inebunesc, nu mai vedem nicio speranta de bine si uite ca a trecut un an cu bune si rele.
nu va pierdeti speranta, o sa fie bine
pup vechea garda
ronicolle, ma bucur ca ne ti la curent cu starea ta
mada si mogdyy nu au mai postat e mult, sper ca sunt bine
nu am mai postat dar va citesc zilnic, sunt bine, nu vreau sa cobesc dar cred ca sut pe drumul cel bun.
anul trecut pe vremea asta credeam ca mor, inebunesc, nu mai vedem nicio speranta de bine si uite ca a trecut un an cu bune si rele.
nu va pierdeti speranta, o sa fie bine
pup vechea garda
ronicolle, ma bucur ca ne ti la curent cu starea ta
mada si mogdyy nu au mai postat e mult, sper ca sunt bine
Salutare tuturor nu am mai intrat de foarte mult timp pe forum din cauza problemelor pc-lui ce faceti veteranilor cum sunteti mada santi ronicolle mogdyyy si restul eu sunt k de ceva vreme merg la job ceea ve nu ma mai gandeam eu ca o sa mai fiu in stare sa muncesc din cauza starilor pe care le aveam una peste alta eu sunt fb spet ca si voi la fel voi intra mai des acu si o sa va tin la curent nu v-am uitat va pup si o zi usoara va doresc
Nu am luat nimic si nici nu iau cei vechi de aici imi stiu povestea mea
poate imi povestesti si mie daca vrei. as mai prinde curaj :)
Salutare, nu am mai trecut de vreo 2 luni pe aici ca m-am simtit foarte bine, insa de acum 3 zile a inceput sa ma ia cu ameteli cand ies pe strada si ma uit in jur, in schimb cand stau in casa, ma plimb, sau stau la un ceai undeva nu am nimic. Doar cand este lume in juru meu ametesc.Nu e o ameteala de aia care sa nu te poti tine pe picioare, am o senzatie de irealitate asa.Ce e ciudat, e ca la sala trag tare, imping greutati mari si nu am nici o problema de astfel. Acuma fac 2 saptamani pauza, ca e inchisa in pragul sarbatorilor.
Sarbatori fericite si sa auzim de bine!
Sarbatori fericite si sa auzim de bine!
Buna, Santi si Crazigirl !
Mai sunt zile cand trag de mine, dar parca nu mai e ce-a fost anul trecut.
Ma bucur enorm de mult ca aud numai de bine si de la voi.
Sa speram ca magia acestor sarbatori, sa aduca in vietile tuturor, multa
sanatate si liniste sufleteasca !
Pupici. Sarbatori luminate, tuturor !
Mai sunt zile cand trag de mine, dar parca nu mai e ce-a fost anul trecut.
Ma bucur enorm de mult ca aud numai de bine si de la voi.
Sa speram ca magia acestor sarbatori, sa aduca in vietile tuturor, multa
sanatate si liniste sufleteasca !
Pupici. Sarbatori luminate, tuturor !
Mogdyyy, multumesc pt mesajul privat.
Iti doresc Craciun fericit plin de sanatate.
Iti doresc Craciun fericit plin de sanatate.
Multumesc, asemenea, Sinc !
Sarbatori fericite !
Sarbatori fericite !
Ce credeti lupt cu anxietatea asta de 1 sapt eact cum spune dualtrax am momente mai bune doar momente nu zice si parca anxietatea din ce incerc sa scap de ia din aia ma ataca si ia in seara asta ma luat o oboseala cronica slabiciune totata amorteala la frunte si in partea de sus a capului si o starea parca as fi inebunit astazi am cumparat si coenzima Q10 si omega3 sa vdm la ce ma ajuta voi ati incercat cu ele ? Sanatate...
Vă doresc un CRACIUN FERICIT..SA avem RABDARE SI VOINÈšA, SI SIGUR VOM INVINGE ANXIETATE.eu ma simt f bine, sunt pe drumul cel bun, azi plec cu familia la munte si sper sa am 5 zile de relaxare maxima.SARBATORI FERICITE
Ieri pana dupa masa am avut o stare buna, cand dupa ca am mancat jumatate de sandwici am simtit ca mi-a picat rau si a inceput probabil din zona stomacului un rau catre inima cu senzatia de falfaiala, care m-a tinut pana am adormit.Aceasta stare ma sperie cel mai tare pt ca ma gandesc sa nu am ceva la inima, chiar daca la cardiolog totul a iesit ok.
Sarbatori fericite tuturor! Multa sanatate va doresc :)
maryna, da am fost la psihiatru. iau arketis. momentan sunt inca la inceput, dar parca e mai binisor totusi.
Va doaresc sarbatori fericite tuturor si multa liniste!
Va doaresc sarbatori fericite tuturor si multa liniste!
Va doresc din tot sufletul Craciun Fericit, cu multaaaaa sanatate, liniste in suflet si tot ce va doriti sa vi se implineasca.
Va doresc un Craciun Fericit alaturi de cei dragi, sa va bucurati de orice aveti gandindu-va ca altii au mai putin, bucurati-va de copii, de parinti, de prieteni si continuati sa sperati ca obsa fie bine, Dumnezeu e acolo sus si vegheaza asupra noastra.multa sanatate si tot ce va doriti
Alege-ți medicul și fă o programare!Peste 13000 de cabinete medicale își prezintă serviciile pe ROmedic.
Alte subiecte care v-ar putea interesa:
- 71depresie, anxietate, fobie sociala, atacuri de panica
- 5atac de panica si anxietate.. cum se poate vindeca?
- 3simptome ale unei boli psihice !
- 63anxietate, atacuri de panica...sau alt ceva?
- 0Anxietate - intre Cipralex sau Arketis
- 2153Anxietate cu atacuri de panica si depersonalizare.
- 20potentiala tulburare psihica...rog sfatul unui psihiatru! :)
- 37Vreau sa nu mai am starile de anxietate
- 2Anxietate, neliniste-cauze?
- 4Adenom hipersecretant...rog raspunsuri, sunt disperata
- 3nu stiu exact daca e anxietate sau nu
- 8Stare de anxietate, frica, panica
- 14am facut un atac de panica foarte urat - un sfat va rog!
- 3Oare sa merg la psiholog?
- 10Palpitaţii din senin, din somn?!?!
- 0Probleme cardiace?
- 3Simptome cauzate de anxietate/sindrom de panica?
- 8Sevraj Seroxat ?
- 6Anxietatea generalizata
- 2Ameteala si dezechilibru
Mai multe informații despre: Anxietatea Atacurile de panica tulburarile psihice
Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și: