Pentru cei cu anxietate si atacuri de panica FOARTE IMPORTANT
Cu multa placere !
Ai un loc de munca care iti produce mult stres ?
Încearcă sa vorbesti cu prietenul/prietena despre asta, încearcă sa nu mai iei afront personal tot ce se spune despre tine, sa ai o dieta echilibrata, sa mananci fructe, legume, lactate, mai ales ca acum e sezonul lor, sa bei lichide multe, de preferat apa.
Sa privești seriale, emisiuni despre gătit (ma relaxează f mult), documentare... S.a.m.d.
Putem vorbii mai multe daca iti doresti, sunt alaturi de tine !
Ai un loc de munca care iti produce mult stres ?
Încearcă sa vorbesti cu prietenul/prietena despre asta, încearcă sa nu mai iei afront personal tot ce se spune despre tine, sa ai o dieta echilibrata, sa mananci fructe, legume, lactate, mai ales ca acum e sezonul lor, sa bei lichide multe, de preferat apa.
Sa privești seriale, emisiuni despre gătit (ma relaxează f mult), documentare... S.a.m.d.
Putem vorbii mai multe daca iti doresti, sunt alaturi de tine !
Se spune sa primeste anxietate cu bratele deschise, sa o accepti in viata ta, dar nu inteleg cum poti sa te descurci in viata cu aceste stari, acasa, cu famikia in magazin, la munca, la petreceri etc, toate aceste activitati nu le poti face cu placere sau deloc in momentul cand esti praf, si deci cum sa o imbratisezi????!!!!!
Domna Mihaela, doar noi putem invinge aceste stari, ideea e sa treci peste, sa nu ramai cramponata in aceste ganduri, sa nu cedezi ! Noi NU suntem bolnavi, trecem printr-o perioada mai dificila, probabil am supus organismul la prea mult stres, nopti pierdute, l-am "forjat" si ne-a tras un semnal de alarma ca ceva nu este in regula cu stilul nostru de viata.
Eu stiu ca este foarte greu si pe mine cand ma ia gandurile si starile acelea nenorocite (desi la mine nu mai sunt asa puternice) nu am chef de nimic, imi vine sa stau doar in pat si sa ma uit toata ziua la meciuri de fotbal... dar imi spun in gand ca nu am nimic, sunt sanatos ma ridic si merg la alergat, prin oras cu iubita, cu prietenii...
Trebuie sa existe ceva sa te motiveze, sa iti dea putere sa lupti !
Multa sanatate si sa ne "citim" cu bine.
Eu stiu ca este foarte greu si pe mine cand ma ia gandurile si starile acelea nenorocite (desi la mine nu mai sunt asa puternice) nu am chef de nimic, imi vine sa stau doar in pat si sa ma uit toata ziua la meciuri de fotbal... dar imi spun in gand ca nu am nimic, sunt sanatos ma ridic si merg la alergat, prin oras cu iubita, cu prietenii...
Trebuie sa existe ceva sa te motiveze, sa iti dea putere sa lupti !
Multa sanatate si sa ne "citim" cu bine.
buna anxiar..iti multumesc inca o data pt. sfaturi! eu sunt aproape vegetariana (pt. ca mananc peste) deci mananc multe legume si fructe (locuiesc la tara si cultiv toate aceste lucruri)..problema este ca nu am serviciu, dar incerc sa-mi ocup timpul cu tot felul de activitati ( fac jogging, ud gradina, fac plimbari cu cainele meu, ascult muzica, etc) stiu ca totul depinde de noi indiferent de stari..trebuie sa gandim pozitiv chiar daca uneori avem zile cand nu avem chef de nimic..si eu sunt alaturi de tine si putem vorbi cand doresti..doresc multa sanatate tuturor..
@adry70: da, am scapat in mare parte. Mai am momente cand ma simt temator dar mult mai rare. Cum? Exact cum am spus mai sus. Nu anxietatea e problema, ci dorinta de a scapa de ea. O judeci pentru ca te face sa simti ca ceva nu e in regula cu tine, ai o problema. Si incerci sa o alungi, si reusesti pe termen scurt. Te simti bine ca ai scapat de anxietate, simti ca esti in regula, iar ca rezultat, creierul iti trimite si mai multa anxietate pe care s-o alungi pe termen scurt pentru a avea sentimentul acela placut ca esti ok. Si tot asa.
Dar daca ai accepta anxietatea, ea ar creste exponential; e cel mai groaznic sentiment sa fii cuprins de frica si sa nu faci ceva in directia asta.Insa, exersand regulat acceptarea in toata voluptatea ei, anxietatea treptat s-ar diminua si ar disparea. Si chiar daca ar mai aparea ocazional, nu e nicio problema pentru ca pe tine nu te mai intereseaza sa scapi de ea, ci lucrurile care iti aduc fericire si beneficii pe termen lung. E o vorba foarte buna in acest sens:" Defineste-te din prisma actiunilor bune pe care le intreprinzi si nu a obstacolelor pe care le depasesti." Este extrem de greu, vei indura multa anxietate, dar merita, iar rezultatele vor fi pe masura, pe termen lung.Un proverb budist spune:" Ca sa suferi mai putin, trebuie sa suferi mai mult" Paradoxal, dar adevarat. Altfel spus: Ca sa fii fericit pe termen lung, uneori trebuie sa suferi pe termen scurt.
Dar daca ai accepta anxietatea, ea ar creste exponential; e cel mai groaznic sentiment sa fii cuprins de frica si sa nu faci ceva in directia asta.Insa, exersand regulat acceptarea in toata voluptatea ei, anxietatea treptat s-ar diminua si ar disparea. Si chiar daca ar mai aparea ocazional, nu e nicio problema pentru ca pe tine nu te mai intereseaza sa scapi de ea, ci lucrurile care iti aduc fericire si beneficii pe termen lung. E o vorba foarte buna in acest sens:" Defineste-te din prisma actiunilor bune pe care le intreprinzi si nu a obstacolelor pe care le depasesti." Este extrem de greu, vei indura multa anxietate, dar merita, iar rezultatele vor fi pe masura, pe termen lung.Un proverb budist spune:" Ca sa suferi mai putin, trebuie sa suferi mai mult" Paradoxal, dar adevarat. Altfel spus: Ca sa fii fericit pe termen lung, uneori trebuie sa suferi pe termen scurt.
casyo iti multumesc pt. raspuns..este adevarat ca nu trebuie sa ne temem de anxietate ci sa vedem ceea ce ne transmite corpul.. pt. asta trebuie sa avem multa vointa si rabdare..si sa gandim logic..iti doresc multa sanatate..
Ma bucur sa va aud obtimisti, mie tot rau imi este , nu mai am ce sa fac, asta e !.cat voi putea lupta oare!
draga tirumihaela nu-ti pierde speranta! trebuie sa te concentrezi in asa fel incat sa nu, , canti in struna, , starii..vroiam sa te intreb daca iei ceva cand ai aceste stari? trebuie sa fii optimista pt. ca nu esti bolnava, doar ai niste stari care vor trece sigur..nu te vor tine toata viata..iti doresc numai bine!
Iau 1/2 anxiar dimineata si seara de vreo 3 ani, nu mi fac bine antidepresivele, si mai iau acum oxibral, asa ca apa de ploaie.cam asa !
Buna ziua la toti, (repostez ce am postat la pagina 311)
acum ca sunt sanatoasa si nu mai fac nici atacuri si nu mai am nici simtomele descrise si de voi(incordari, frica de a iesi din casa, atacuri, tensiune, palpitatii etc), va explic cum m-am tratat.Am facut terapia complexa a anxietatii, de 4 saptamani, descrisa mai sus de Felicia.
Mai intai pot zice ca atacurile de panica, anxietatea nu e boala fizica, ci boala gandurilor, Nu le trateaza nici medicamentele, nici plantele, nu sunt cauzate nici de lipsa de calciu sau magneziu si nici nu se trateaza cu medicamente de nici un fel, Trebuiesc tratate aceste ganduri negative care vin din amintiri din trecut, sperieturi, rani sufletesti, fapte urate din copilarie ale parintilor, Bolnavul este blocat pe boala, adica traieste in continuu in frica de a face atacuri, deci blocaj, intretinut prin vaietare, povestire, citire a bolii altuia pe forumuri, etc.Deci, in terapie se schimba blocajul trecand pe pozitiv, ( prin metode), Apoi, se curata energetic fizicul si mentalul, dandu-i mintii ideea de a fi bine sanatos(autotratamet_metoda)., seara si chiar ziua.Se face o calatorie -metoda in viata, scotand la iveala suferintele -amintirile neplacute, care se elimina prin alta metoda, Odata stiute cauzele, suferintele, se aplica alta metoda de stergere din minte a suferintelor (amintirea ramane dar suferinta dispare).Se trece, la imprimarea subconstientului cu idei pozitive, asa cum doresti sa fii, Ai crede ca iti trebuiesc ani de zile dar nu, totul se petrece f repede adica intr-o luna tecand pe ganduri pozitive fara amintiri negative dureroase, intri pe alta frecventa, , dormi linistit, esti optimist.Terapeuta doatr iti da metodele pe email, le citesti, le faceti odata impreuna la telefon, explica, apoi singura.Te sustine energetic cand cauzele bolii ies la suprfat sub forma de tristete, plans, mancarime, balonare.Se pastreaza zilic legatura cu terapeuta dar lucrezi tu singur cu mintea ta, nu e nici o autosugestie, se aplica doar chestii din fizica cuantica, Se face o luna, ca atat are nevoie mintea omului sa preia imaginea sau ideea buna. In primele 10 zile poti face un atac sau 2 de intensitate f f mica sau nu se mai fac deloc, Da este putin efort din partea pacientului, dar e placut adica sunt metode scurte, chiar simpatice, le faci razand, Plata este cam cat 7-8 sedinte la pshiholog (care te rascoleste si te lasa mai agitat ca inainte).Acum, daca doriti sa fiti bine sa sa nu mai manifestati simptome, am scris adresa de email a mea, si-mi puteti scrie daca doriti sa faceti terapia dar va rog nu-mi scrieti asa cum fac unii, si imi scriu vreau detalii, sau dar tu ce tratament ai facut, dar acum esti bine, vrei sa ne intalnim, imi dai telefonul tau sa vorbim -*..Astept email doar de la cei care doresc sa se vindece prin aceasta terapie(adminul imi sterge adresa de email dar imi scrieti privat
acum ca sunt sanatoasa si nu mai fac nici atacuri si nu mai am nici simtomele descrise si de voi(incordari, frica de a iesi din casa, atacuri, tensiune, palpitatii etc), va explic cum m-am tratat.Am facut terapia complexa a anxietatii, de 4 saptamani, descrisa mai sus de Felicia.
Mai intai pot zice ca atacurile de panica, anxietatea nu e boala fizica, ci boala gandurilor, Nu le trateaza nici medicamentele, nici plantele, nu sunt cauzate nici de lipsa de calciu sau magneziu si nici nu se trateaza cu medicamente de nici un fel, Trebuiesc tratate aceste ganduri negative care vin din amintiri din trecut, sperieturi, rani sufletesti, fapte urate din copilarie ale parintilor, Bolnavul este blocat pe boala, adica traieste in continuu in frica de a face atacuri, deci blocaj, intretinut prin vaietare, povestire, citire a bolii altuia pe forumuri, etc.Deci, in terapie se schimba blocajul trecand pe pozitiv, ( prin metode), Apoi, se curata energetic fizicul si mentalul, dandu-i mintii ideea de a fi bine sanatos(autotratamet_metoda)., seara si chiar ziua.Se face o calatorie -metoda in viata, scotand la iveala suferintele -amintirile neplacute, care se elimina prin alta metoda, Odata stiute cauzele, suferintele, se aplica alta metoda de stergere din minte a suferintelor (amintirea ramane dar suferinta dispare).Se trece, la imprimarea subconstientului cu idei pozitive, asa cum doresti sa fii, Ai crede ca iti trebuiesc ani de zile dar nu, totul se petrece f repede adica intr-o luna tecand pe ganduri pozitive fara amintiri negative dureroase, intri pe alta frecventa, , dormi linistit, esti optimist.Terapeuta doatr iti da metodele pe email, le citesti, le faceti odata impreuna la telefon, explica, apoi singura.Te sustine energetic cand cauzele bolii ies la suprfat sub forma de tristete, plans, mancarime, balonare.Se pastreaza zilic legatura cu terapeuta dar lucrezi tu singur cu mintea ta, nu e nici o autosugestie, se aplica doar chestii din fizica cuantica, Se face o luna, ca atat are nevoie mintea omului sa preia imaginea sau ideea buna. In primele 10 zile poti face un atac sau 2 de intensitate f f mica sau nu se mai fac deloc, Da este putin efort din partea pacientului, dar e placut adica sunt metode scurte, chiar simpatice, le faci razand, Plata este cam cat 7-8 sedinte la pshiholog (care te rascoleste si te lasa mai agitat ca inainte).Acum, daca doriti sa fiti bine sa sa nu mai manifestati simptome, am scris adresa de email a mea, si-mi puteti scrie daca doriti sa faceti terapia dar va rog nu-mi scrieti asa cum fac unii, si imi scriu vreau detalii, sau dar tu ce tratament ai facut, dar acum esti bine, vrei sa ne intalnim, imi dai telefonul tau sa vorbim -*..Astept email doar de la cei care doresc sa se vindece prin aceasta terapie(adminul imi sterge adresa de email dar imi scrieti privat
Buna dragi mei
Dupa ce am citit multe comentarii pe acest forum, mai ales cu ceva timp in urma cand sufeream de atacuri de panica si anxietate generalizata, m-am decis ca acum ar fi cel mai bine sa las si eu un comentariu legat de experienta mea.
Eram in vacanta de dupa Craciun si Revelion (06.01.2016) pe care am petrecut-o la parintii mei si ai prietenului meu, pe punctul de a pleca spre casa noastra, atunci cand a inceput inima sa imi bata foate tare si am inceput sa plang necontrolat, sa tremur etc- toata lumea s-a speriat ne stiind ce se intampla!(era primul atac de panica), in aceeasi saptamana in drum spre serviu la fel batai rapide de inima, plans, tremurat totul fara vreun motiv! si dupa acest inceput au urmat constant atacuri de panica si anxietate in special cand mergeam in vizita la parintii mei dar si cand aveam sedinte/conferinte la birou la care trebuia sa fiu puternica serioasa coerenta - si eu ma transformam...
Eram foarte suparata pe mine ca deveneam din punctul meu de vedere slaba...
Dupa o luna cam pe la mijlocul lui februarie am decis sa merg la psiholog - care mi-a explicat ce inseamna atacul de panica, anxietatea - si de atunci am inceput o cautare/cercetare completa a tuturor remedilor legate de anxietate si atacuri de panica pe interent (am fost la psiholog doar 4 sedinte - mi-a fost de ajutor si mi-a placut) ce m-a ajutat pe mine:
1. Mindfulnes : zilnic pentru o perioada de 2-3 saptamani (apoi am inceput sa nu mai fiu la fel de serioasa) - din punctul meu de vedere a fost cel mai bun remediu, m-am simtit relaxata dupa fiecare exercitiu
2. Emocalm : sunt niste pastile naturiste de la Dacia Plant (eu sincer cred ca au avut mai mult efect placeboo) luam cate 1/zi/saptamna apoi nu mai luam o saptamna apoi iar
3. Mereu mi-am infruntat frica - exemplu (am avut un atac de panica in drum spre birou si deja nu am reusit dupa 30 de minute sa ma calmez si sa intru in birou(deja intarziam prea mult) asa ca am decis sa intru asa cum sunt in birou - toata lumea m-a intrebat ce am, le-am explicat frumos ca e un atac de panica si sa nu isi faca nimeni griji ca e totul ok si m-am calmat apoi imediat) I-am explicat prietenului meu, parintilor, prietenilor apropiati : "Uitati am o perioada in care am batai de inima intense, plang dar apoi imi revin si continui viata" -lucrez la rezolvarea lor si incerc sa schimb ce pot in stilul meu de viata pentru a nu mai fi afectata de ele
4. Distragerea atentiei atunci cand acestea apar (ex exercitii grele de matematica 9520 -7 si tot asa pana la 0 :)) )
5. Exercitii de respiratie cat mai des posibil (4 secunde inspiri, 4 stai, 4 expiri, 4stai )
Nu stiu daca m-am vindecat complet, nu cred ca exista acel vindecat complet - sunt in continuare o persoana sensibila dar incerc sa gandesc pozitiv, sa percep lucrurile alt fel
Si vreau sa va mai zic ca sunt mandra de fiecare din noi, care suferim/am suferit de aceste atacuri de panica si anxietate pentru ca am reusit sa trecem de fiecare din ele. Cu fiecare atac/anxietate sa fi-ti mandri de faptul ca am fost suficient de puternici pentru a trece peste!
Va pup cu drag!
Dupa ce am citit multe comentarii pe acest forum, mai ales cu ceva timp in urma cand sufeream de atacuri de panica si anxietate generalizata, m-am decis ca acum ar fi cel mai bine sa las si eu un comentariu legat de experienta mea.
Eram in vacanta de dupa Craciun si Revelion (06.01.2016) pe care am petrecut-o la parintii mei si ai prietenului meu, pe punctul de a pleca spre casa noastra, atunci cand a inceput inima sa imi bata foate tare si am inceput sa plang necontrolat, sa tremur etc- toata lumea s-a speriat ne stiind ce se intampla!(era primul atac de panica), in aceeasi saptamana in drum spre serviu la fel batai rapide de inima, plans, tremurat totul fara vreun motiv! si dupa acest inceput au urmat constant atacuri de panica si anxietate in special cand mergeam in vizita la parintii mei dar si cand aveam sedinte/conferinte la birou la care trebuia sa fiu puternica serioasa coerenta - si eu ma transformam...
Eram foarte suparata pe mine ca deveneam din punctul meu de vedere slaba...
Dupa o luna cam pe la mijlocul lui februarie am decis sa merg la psiholog - care mi-a explicat ce inseamna atacul de panica, anxietatea - si de atunci am inceput o cautare/cercetare completa a tuturor remedilor legate de anxietate si atacuri de panica pe interent (am fost la psiholog doar 4 sedinte - mi-a fost de ajutor si mi-a placut) ce m-a ajutat pe mine:
1. Mindfulnes : zilnic pentru o perioada de 2-3 saptamani (apoi am inceput sa nu mai fiu la fel de serioasa) - din punctul meu de vedere a fost cel mai bun remediu, m-am simtit relaxata dupa fiecare exercitiu
2. Emocalm : sunt niste pastile naturiste de la Dacia Plant (eu sincer cred ca au avut mai mult efect placeboo) luam cate 1/zi/saptamna apoi nu mai luam o saptamna apoi iar
3. Mereu mi-am infruntat frica - exemplu (am avut un atac de panica in drum spre birou si deja nu am reusit dupa 30 de minute sa ma calmez si sa intru in birou(deja intarziam prea mult) asa ca am decis sa intru asa cum sunt in birou - toata lumea m-a intrebat ce am, le-am explicat frumos ca e un atac de panica si sa nu isi faca nimeni griji ca e totul ok si m-am calmat apoi imediat) I-am explicat prietenului meu, parintilor, prietenilor apropiati : "Uitati am o perioada in care am batai de inima intense, plang dar apoi imi revin si continui viata" -lucrez la rezolvarea lor si incerc sa schimb ce pot in stilul meu de viata pentru a nu mai fi afectata de ele
4. Distragerea atentiei atunci cand acestea apar (ex exercitii grele de matematica 9520 -7 si tot asa pana la 0 :)) )
5. Exercitii de respiratie cat mai des posibil (4 secunde inspiri, 4 stai, 4 expiri, 4stai )
Nu stiu daca m-am vindecat complet, nu cred ca exista acel vindecat complet - sunt in continuare o persoana sensibila dar incerc sa gandesc pozitiv, sa percep lucrurile alt fel
Si vreau sa va mai zic ca sunt mandra de fiecare din noi, care suferim/am suferit de aceste atacuri de panica si anxietate pentru ca am reusit sa trecem de fiecare din ele. Cu fiecare atac/anxietate sa fi-ti mandri de faptul ca am fost suficient de puternici pentru a trece peste!
Va pup cu drag!
Dar simte cineva vreo presiune asa pe cap ?
Sa fi mereu agitat, sa te enerveze orice, sa nu ai chef de nimic... sa te gandesti ca trebuie sa faci un lucru si sa te gandesti ca poate iti vine rau.
Eu de exemplu acum 3-4 zile cand m-am dus la alergat ma gandeam asa la starile mele... si dintr-o data am simtit picioarele grele, m-am simtit eu greu... ca si cum simteam nevoia sa ma asez... simteam ca o sa pic... apoi simteam ca imi ard gambele...
Deci anxietatea asta iti provoaca o gramada de stari.
AM facut de doua ori doppler la inima si a iesit perfect :) doctorii au zis ca pot alerga maraton de 50 de km daca ma tin balamalele. credeti ca pot aparea probleme de la an la an la inima? :)
Sau paranoia e doar la mine-n cap.
Sa fi mereu agitat, sa te enerveze orice, sa nu ai chef de nimic... sa te gandesti ca trebuie sa faci un lucru si sa te gandesti ca poate iti vine rau.
Eu de exemplu acum 3-4 zile cand m-am dus la alergat ma gandeam asa la starile mele... si dintr-o data am simtit picioarele grele, m-am simtit eu greu... ca si cum simteam nevoia sa ma asez... simteam ca o sa pic... apoi simteam ca imi ard gambele...
Deci anxietatea asta iti provoaca o gramada de stari.
AM facut de doua ori doppler la inima si a iesit perfect :) doctorii au zis ca pot alerga maraton de 50 de km daca ma tin balamalele. credeti ca pot aparea probleme de la an la an la inima? :)
Sau paranoia e doar la mine-n cap.
Buna dimineata.vad ca e o nota mai optimista pe forum, imi place, asa trebuie.
Am in minte asa de multe ganduri, idei, in fiecare zi descoper cate ceva, ma supar, ma ia panica, imi trece dar cu toate astea nimic nu se schimba, nu se intampla nimic mai grav, dar nici nu dispare de tot anxietatea.
Spun toate astea ptr ca abia m-am intors din concediu unde m-am simtit super.am reusit si i-am indeplinit dorinta tatalui meu de a merge si el intr-un concediu prin tara, asa ca 5 zile am cutreierat Sighisoara, Sibiul, Clujul, salinele praid si turda, lacul siriu in Buzau si credeti-ma ca nici nu am avut timp sa ma gandesc la anxietate.
Ma gandesc asa, mai babeste cum se zice, daca anxietatea e o boala atunci a disparut in astea 5 zile?si credeti-ma ca mi-am fortat organismul la maxim, ne trezeam la 6-7, pregateam masa, faceam cafeaua, eram tot timpul pe graba ptr ca vroiam sa vizitam cat mai multe.cel mai mult mi-am placut in muzeul astra din Sibiu(nu stiu daca este cineva din sibiu sau din apropiere dar merita vizitat)...acolo mi-am dat jos balerinii din picioare si am mers prin iarba umeda, pe drumul cu pietre si nu imi pasa de nimic, puteam sa fac cel mai urat atac de panica acolo ca tot nu imi pasa :)).
Ajungeam la pensiune franti de oboseala si ne culcam pe la 11-12 noaptea si a doua zi o luam de la capat.sincer, nu am avut nici un gand, nici o teama, am profitat la maxim de mine si de aceste zile.
Anxiar...tu spuneai ca nu te mai bucuri de concedii.e greu cand incepi sa faci bagajele, cand se apropie plecarea, te gandesti ca o sa te simti rau, daca o sa ai un atac de panica, o sa vrei sa stai singur cu gandurile tale, in camera de la cazare si nu o sa ai chef de nimic.stiu cum e ptr ca de multe ori asa patesc si eu dar nu ma las.am fost plecata de 3 ori vara asta, am mers foarte mult cu masina, cate 13 ore, acum am facut 1500km prin tara si am plecat cu gandul fie ce o fi eu trebuie sa plec.ca mi-e rau acasa sau in alta parte, tot aceleasi simptome si stari o sa am.ce fac acasa ca sa imi dispara panica pot face oriunde.
De ce zic ca anxietatea nu cred ca e o boala...pentru ca in toate aceste zile am fost activa non stop, ochii, mintea si gandurile erau captate de locurile noi din jurul meu si nu mai stateam din 5 in 5 minute sa ma analizez, sa vad daca sunt bine, daca stomacul meu e in regula, daca sunt linistita sau nu, dacam chef sa fac ceva sau nu.pur si simplu traiam ca toti ceilalti.
In plus, mi-am dat seama ca miscarea e un lucru esential pentru ptr mine.stiti povestea mea...totul porneste de la stomacul meu mai sensibil, gastrita si aciditatea care ma panicheaza de fiecare data, plus restul simptomelor care tin de sistemul digestiv.
Nu am avut nici o problema zilele astea, desi am mancat alte feluri de mancare decat cele cu care eram obisnuita, am inceput sa beau cate 2 cafelute pe zi(aveam nevoie de energie nu gluma) si culmea digestia mea s-a imbunatatit.am mers foarte mult pe jos, am urcat si am coborat scari in fiecare zi(cine a fost la salina turda stie despre ce vorbesc), plus aerul din saline chiar aveam pofta de mancare, foamea aia care vine de la sine, nu mancam doar pentru ca venea ora de masa si trebuia sa mananc.
Sper ca nu v-am plictisit cu romanul meu, dar vroiam sa fac o comparatie dintre zilele trecute si cum ma simt azi.m-am trezit panicata ca simteam o aciditate la stomac, mi-au revenit iar gandurile si supararea de parca as fi revenit la realitatea cruda a anxietatii, cu toate ca nu se manifesta puternic, raman doar cu dezamagirea ca nu a disparut de tot.
Am in minte asa de multe ganduri, idei, in fiecare zi descoper cate ceva, ma supar, ma ia panica, imi trece dar cu toate astea nimic nu se schimba, nu se intampla nimic mai grav, dar nici nu dispare de tot anxietatea.
Spun toate astea ptr ca abia m-am intors din concediu unde m-am simtit super.am reusit si i-am indeplinit dorinta tatalui meu de a merge si el intr-un concediu prin tara, asa ca 5 zile am cutreierat Sighisoara, Sibiul, Clujul, salinele praid si turda, lacul siriu in Buzau si credeti-ma ca nici nu am avut timp sa ma gandesc la anxietate.
Ma gandesc asa, mai babeste cum se zice, daca anxietatea e o boala atunci a disparut in astea 5 zile?si credeti-ma ca mi-am fortat organismul la maxim, ne trezeam la 6-7, pregateam masa, faceam cafeaua, eram tot timpul pe graba ptr ca vroiam sa vizitam cat mai multe.cel mai mult mi-am placut in muzeul astra din Sibiu(nu stiu daca este cineva din sibiu sau din apropiere dar merita vizitat)...acolo mi-am dat jos balerinii din picioare si am mers prin iarba umeda, pe drumul cu pietre si nu imi pasa de nimic, puteam sa fac cel mai urat atac de panica acolo ca tot nu imi pasa :)).
Ajungeam la pensiune franti de oboseala si ne culcam pe la 11-12 noaptea si a doua zi o luam de la capat.sincer, nu am avut nici un gand, nici o teama, am profitat la maxim de mine si de aceste zile.
Anxiar...tu spuneai ca nu te mai bucuri de concedii.e greu cand incepi sa faci bagajele, cand se apropie plecarea, te gandesti ca o sa te simti rau, daca o sa ai un atac de panica, o sa vrei sa stai singur cu gandurile tale, in camera de la cazare si nu o sa ai chef de nimic.stiu cum e ptr ca de multe ori asa patesc si eu dar nu ma las.am fost plecata de 3 ori vara asta, am mers foarte mult cu masina, cate 13 ore, acum am facut 1500km prin tara si am plecat cu gandul fie ce o fi eu trebuie sa plec.ca mi-e rau acasa sau in alta parte, tot aceleasi simptome si stari o sa am.ce fac acasa ca sa imi dispara panica pot face oriunde.
De ce zic ca anxietatea nu cred ca e o boala...pentru ca in toate aceste zile am fost activa non stop, ochii, mintea si gandurile erau captate de locurile noi din jurul meu si nu mai stateam din 5 in 5 minute sa ma analizez, sa vad daca sunt bine, daca stomacul meu e in regula, daca sunt linistita sau nu, dacam chef sa fac ceva sau nu.pur si simplu traiam ca toti ceilalti.
In plus, mi-am dat seama ca miscarea e un lucru esential pentru ptr mine.stiti povestea mea...totul porneste de la stomacul meu mai sensibil, gastrita si aciditatea care ma panicheaza de fiecare data, plus restul simptomelor care tin de sistemul digestiv.
Nu am avut nici o problema zilele astea, desi am mancat alte feluri de mancare decat cele cu care eram obisnuita, am inceput sa beau cate 2 cafelute pe zi(aveam nevoie de energie nu gluma) si culmea digestia mea s-a imbunatatit.am mers foarte mult pe jos, am urcat si am coborat scari in fiecare zi(cine a fost la salina turda stie despre ce vorbesc), plus aerul din saline chiar aveam pofta de mancare, foamea aia care vine de la sine, nu mancam doar pentru ca venea ora de masa si trebuia sa mananc.
Sper ca nu v-am plictisit cu romanul meu, dar vroiam sa fac o comparatie dintre zilele trecute si cum ma simt azi.m-am trezit panicata ca simteam o aciditate la stomac, mi-au revenit iar gandurile si supararea de parca as fi revenit la realitatea cruda a anxietatii, cu toate ca nu se manifesta puternic, raman doar cu dezamagirea ca nu a disparut de tot.
Asa si eu... am fost la Paris vara asta, la meciul Romania - Elvetia... M-am simtit foarte bine, UNEORI, Parisul oricum e mohorat, lumea rece, aroganta... uneori simteam ca toti sunt anxiosi...
Starile mele sunt ciudate, azi ma simt bine, maine rau, 10 bine, 10 rau... dar culmea, fac aceleasi lucruri mereu.
Imi simt capul asa greoi, simt uneori ca nu am stabilitate in picioare, ca o sa pic... dar totul e sub control :)
Culmea, dupa ce alerg sau joc fotbal, totul este perfect...
Eu chiar nu mai inteleg starile astea, iau de 4 ani medicamente si uneori ma simt resemnat, o sa fiu toata viata mea cu aceste stari si nu o sa mai fiu niciodata EU.
Starile mele sunt ciudate, azi ma simt bine, maine rau, 10 bine, 10 rau... dar culmea, fac aceleasi lucruri mereu.
Imi simt capul asa greoi, simt uneori ca nu am stabilitate in picioare, ca o sa pic... dar totul e sub control :)
Culmea, dupa ce alerg sau joc fotbal, totul este perfect...
Eu chiar nu mai inteleg starile astea, iau de 4 ani medicamente si uneori ma simt resemnat, o sa fiu toata viata mea cu aceste stari si nu o sa mai fiu niciodata EU.
Acestea sunt motivele pentru care psihoterapeutii recomanda miscare, activitati, hobby-uri. Actiunile respective forteaza mintea sa se concentreze pe alte activitati, si in felul acesta se produc doua efecte extraordinare:
- mintea, concentrata pe actiunile intreprinse nu mai poate derula scenariile anxioase, axate pe simtome si senzatii neplacute, iar asta, in termeni fiziologici, duce la relaxare
- noile actiuni aduc senzatii noi, placute, fapt care dovedeste persoanei ca "se poate si altfel", ca starea de bine si "vindecarea" anxietatii sunt posibile si stimuleaza persoana sa caute alte activitati si un alt mod de a functiona.
Este interesant de constatat, dintr-o alta perspectiva, faptul ca, la acest subiect, sunt sute de comentarii legate de medicamente si simptome si doar cateva legate de CAUZE si solutii...
- mintea, concentrata pe actiunile intreprinse nu mai poate derula scenariile anxioase, axate pe simtome si senzatii neplacute, iar asta, in termeni fiziologici, duce la relaxare
- noile actiuni aduc senzatii noi, placute, fapt care dovedeste persoanei ca "se poate si altfel", ca starea de bine si "vindecarea" anxietatii sunt posibile si stimuleaza persoana sa caute alte activitati si un alt mod de a functiona.
Este interesant de constatat, dintr-o alta perspectiva, faptul ca, la acest subiect, sunt sute de comentarii legate de medicamente si simptome si doar cateva legate de CAUZE si solutii...
Domnule dr.Pescaru ati punctat tot ce vroiam eu sa zic in mesajul meu in cateva randuri.eu m-am chinuit putin sa explic ce gandesc pentru ca e greu sa exprim ceea ce simt, gandesc sau cred.pot doar sa scriu experintele prin care am trecut cu speranta ca ceilalti o sa inteleaga.
Eu mai am o dilema...e bine sa avem diferite activitati, hobby-uri, sa ne mentinem tot timpul activi dar nu stiu cata relaxare obtin prin toate astea, poate doar o "deraiere" de la gandurile anxioase.exista si momente in care nu poti sa faci nici o activitate sau zile in care nu am nimic de facut sau chiar nu ma simt bine fizic, am o durere, o raceala sau orice ne mai apare in cale atunci organismul meu imi zice ca nu pot sta, ca trebuie sa fac ceva, ca daca nu ma misc pot aparea iar gandurile si teama si daca stau degeaba am timp sa ma analizez sa vad daca sunt bine sau nu, daca ma doare ceva sau nu si atunci apare din nou panica.
Si ma panichez ca nu am nimic de facut si mi-e frica sa nu apara atacul de panica.
Cateodata simt si eu nevoia sa fiu si eu ca ceilalti...cand ii aud ca nu nai vor la munca, vor sa stea acasa, ca ar sta toata ziua la tv si nu ar face nimic...pentru mine ar fi un cosmar.eu acum sunt inca in concediu, mai stau o sapt acasa si deja sunt ingrozita de gandul sa stau singura, sa ma plictisesc, sa nu am ce face, sa vina gandurile peste mine.asa ca mi-am facut planul de atac, curatenia de toamna, muraturi si cat mai multe plecari de acasa.cam atat pot face pentru a tine anxietatea departe.
Eu mai am o dilema...e bine sa avem diferite activitati, hobby-uri, sa ne mentinem tot timpul activi dar nu stiu cata relaxare obtin prin toate astea, poate doar o "deraiere" de la gandurile anxioase.exista si momente in care nu poti sa faci nici o activitate sau zile in care nu am nimic de facut sau chiar nu ma simt bine fizic, am o durere, o raceala sau orice ne mai apare in cale atunci organismul meu imi zice ca nu pot sta, ca trebuie sa fac ceva, ca daca nu ma misc pot aparea iar gandurile si teama si daca stau degeaba am timp sa ma analizez sa vad daca sunt bine sau nu, daca ma doare ceva sau nu si atunci apare din nou panica.
Si ma panichez ca nu am nimic de facut si mi-e frica sa nu apara atacul de panica.
Cateodata simt si eu nevoia sa fiu si eu ca ceilalti...cand ii aud ca nu nai vor la munca, vor sa stea acasa, ca ar sta toata ziua la tv si nu ar face nimic...pentru mine ar fi un cosmar.eu acum sunt inca in concediu, mai stau o sapt acasa si deja sunt ingrozita de gandul sa stau singura, sa ma plictisesc, sa nu am ce face, sa vina gandurile peste mine.asa ca mi-am facut planul de atac, curatenia de toamna, muraturi si cat mai multe plecari de acasa.cam atat pot face pentru a tine anxietatea departe.
Dar ce putem face sa nu mai reapara senzatia aia de dezechilibru, ca simti ca pici, de cap greoi... de presiune asupra capului, de nervozitate din senin... chiar si cu tratamentul care-l iau aceleasi stari le am.
Referitor la medicatie... Eu de 4 ani de zile iau cipralex si anxiar, am redus treptate din medicamente... credeti ca daca o sa renunt la ele o sa apara acel sevraj ???
Dupa 4 ani este posibil sa apara sevraj, de aceea este necesar ca renuntarea sa fie facuta sub indrumarea medicului, incet-incet.
Activitatile de care vorbeam anterior nu trebuie vazute ca o fuga de anxietate, ci ca o alternativa "sanatoasa" de a functiona.
Cu scenariile care se fac atunci cand nu mai sunt activitati se lucreaza altfel, exista nenumarate tehnici psihoterapeutice, care sunt greu de prezentat pe un site caci sunt complexe, se adapteaza persoanelor si trebuie insusite corect.
O alta perspectiva la care va invit sa reflectati serios este de ce mintea anxiosului se concentreaza pe corp, pe senzatiile acestuia si le asociaza intotdeauna cu boala grava sau cu moartea? Ce se afla de fapt in spatele acestui mod de a functiona, care schimba in mod grav accentul de pe cauza pe efect?
Activitatile de care vorbeam anterior nu trebuie vazute ca o fuga de anxietate, ci ca o alternativa "sanatoasa" de a functiona.
Cu scenariile care se fac atunci cand nu mai sunt activitati se lucreaza altfel, exista nenumarate tehnici psihoterapeutice, care sunt greu de prezentat pe un site caci sunt complexe, se adapteaza persoanelor si trebuie insusite corect.
O alta perspectiva la care va invit sa reflectati serios este de ce mintea anxiosului se concentreaza pe corp, pe senzatiile acestuia si le asociaza intotdeauna cu boala grava sau cu moartea? Ce se afla de fapt in spatele acestui mod de a functiona, care schimba in mod grav accentul de pe cauza pe efect?
Am uitat sa adaug ceva: intalnesc o mare rezistenta aici, si in alte parti, in a se consulta un psihoterapeut, la a se participa (macar) la evenimente care sa aduca intelegere asupra anxietatii. Pe de alta parte intalnesc persoane care iau medicatie de ani de zile si totusi nu vor sa incerce o alta solutie. De multe ori lipsa banilor este invocata ca si scuza, caci sunt platite sume importante pe tratamente si analize medicale...
Speram ca in 2016 oamenii sa inteleaga ca mintea/creierul lor este cel putin la fel de important ca si celelalte organe...
Avem la dispozitie nenumarate instrumente pentru abordarea anxietatii. Nu am vazut scriindu-se nimic despre tehnicile de relaxare, despre meditatie, despre mindfulness si altele, cu efecte extraordinare asupra psihicului.
Speram ca in 2016 oamenii sa inteleaga ca mintea/creierul lor este cel putin la fel de important ca si celelalte organe...
Avem la dispozitie nenumarate instrumente pentru abordarea anxietatii. Nu am vazut scriindu-se nimic despre tehnicile de relaxare, despre meditatie, despre mindfulness si altele, cu efecte extraordinare asupra psihicului.
Eu am fost ieri la medicul meu care de 4 ani de zile imi da tratament... i-am explicat starile mele si m-a sfatuit... sa maresc doza de Cipralex de la o jumatate dimineata... la o patila intreaga.
Mi-a mai zis sa iau Cebrium timp de 15 pe luna.
Sper sa fiu mai bine. O zi buna.
Mi-a mai zis sa iau Cebrium timp de 15 pe luna.
Sper sa fiu mai bine. O zi buna.
@Anxiar ai incercat meditatia? Mindfulness?
Acest articol l-am gasit folositor
http://www.romedic.ro/mindfulness-exercitii-de-meditatie-0P32780
dar si exercitii care le faci impreuna cu psihologul sau acasa
https://www.youtube.com/watch?v=6p_yaNFSYao
http://www.romedic.ro/mindfulness-exercitii-de-meditatie-0P32780
dar si exercitii care le faci impreuna cu psihologul sau acasa
https://www.youtube.com/watch?v=6p_yaNFSYao
buna tuturor..cateodata ma trezesc dimineata cu..un, , negru in inima, , si ma gandesc ca nu ma asteapta nimic bine in viitor..nu mai imi fac probleme de starile pe care le am pentru ca stiu ca intr-o zi o sa treaca totul..dar am aceasta stare de a nu ma bucura de nimic..daca ma poate lamuri cineva ce inseamna asta?!
vad ca de cateva zile nu a mai intrat nimeni pe forum..sper ca toti sa se simpta mai bine! doresc multa sanatate tuturor!
eu intru mai in fiecare zi, dar nu mai am putere sa mai scriu ceva .Va doresc numai bine !
Eu sunt curioasa daca ati incercat meditatia si mindfulnes (nu am luat niciodata medicamente pentru anxietate sau atacurile de panica)
Daca da, cum va simtiti pe termen lung? are efect?
(m-am cam lasat din a practica mindfulnes si ma simt foarte agitata si orice lucru are un impact emotional mare - incep sa plang imediat - dar ciudat nu ma simt suparata atunci cand plang - ma simt doar... usurata :( )
Daca da, cum va simtiti pe termen lung? are efect?
(m-am cam lasat din a practica mindfulnes si ma simt foarte agitata si orice lucru are un impact emotional mare - incep sa plang imediat - dar ciudat nu ma simt suparata atunci cand plang - ma simt doar... usurata :( )
Buna ziua, sunt noua pe aici, cu toate ca urmaresc postarile de aici, de ani de zile
Prin 2007 am avut primul atac de panica
A disparut repede, apoi a revenit in 2009
Mers la psiholog, psihiatru, tratament cu serlift si lexotan
A trecut
Prin 2012 a reaparut GRAV
Iar la pshiatru
Iar tratament cu serlift si lexotan 2 ani
In 2014 am intrerupt pana acum cand au reaparut
Se manifesta gen fobie ( frica de cutit la genul ca daca imi pierd mintile si imi fac rau cu el) sau mai nou, frica de propriile maini ( ca daca imi pierd mintile si ma strang de gat)
Apar de 5-6 ori pe zi si sunt ft agitata si ma sperii rau
Ce sa fac???
Nu mai vreau sa ajung la psihiatru
Prin 2007 am avut primul atac de panica
A disparut repede, apoi a revenit in 2009
Mers la psiholog, psihiatru, tratament cu serlift si lexotan
A trecut
Prin 2012 a reaparut GRAV
Iar la pshiatru
Iar tratament cu serlift si lexotan 2 ani
In 2014 am intrerupt pana acum cand au reaparut
Se manifesta gen fobie ( frica de cutit la genul ca daca imi pierd mintile si imi fac rau cu el) sau mai nou, frica de propriile maini ( ca daca imi pierd mintile si ma strang de gat)
Apar de 5-6 ori pe zi si sunt ft agitata si ma sperii rau
Ce sa fac???
Nu mai vreau sa ajung la psihiatru
morar aura, teama de psihiatru face parte din tabloul general. Este important sa luati masuri tocmai ca lucrurile sa nu se agraveze. Incercati sa vedeti un (alt) psihoterapeut. Daca simtpomele au revenit este datorita faptului ca au revenit si cauzele...
Alege-ți medicul și fă o programare!Peste 13000 de cabinete medicale își prezintă serviciile pe ROmedic.
Alte subiecte care v-ar putea interesa:
- 32atac de panica - infromatii
- 2tulburari psihice grave
- 4anxietatea se manifesta prin panica de a sta singura de a merge la un servici
- 12Anxietate-reactii fizice care ma intriga
- 4Fibrilatii aritmii
- 0e atac de panica?
- 1anxietate si dureri de cap
- 11Acum 3 luni am suferit un ataca de panica, inima imi batea foarte tare...
- 14uneori am dureri de inima cand incerc sa respir adanc
- 3legatura dintre ochi si atacuri de panica ??
- 2Utilizare Propranolol pt Anxietate, individ clinic sanatos, fara probleme cardiace
- 93Anxietate si depresie, ce ma fac?
- 19Tulburari Anxietate
- 4Anxietate si atacuri de panica
- 6Am numai ganduri negative
- 10Anxietate în urma unui episod psihotic
- 23Atac de panica
- 4Anxietate - sedintele de terapie ajuta?
- 7Intepaturi pectoral stâng.
- 2Pareri despre efectul medicamentelor si revenirea starilor
Mai multe informații despre: Anxietatea Atacurile de panica tulburarile psihice
Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și: