Pentru cei cu anxietate si atacuri de panica FOARTE IMPORTANT

danutz, da, suferi de atacuri de panica, astea sunt simptomele
nu te duci deloc pe apa sambetei :))), asa ca... curaj

Încearcă să reduci si tigarile

De când am avut și eu propria experienta anxioasa, eu m-am reapucat de fumat, ce-i drept trag de heets-uri. Cam un pachet pe zi. Anxietatea se cam duse, și am ramas cu țigările. Nici cu divinitatea nu sunt în relații apropiate.
Ca și concluzie, fiecare din noi își va găsi propria cale de a scapa de simptomele astea.

Aceleasi simptome le am si eu plus nevoia imperioasa de a fugi din locul respectiv. Si azi am trecut printr-un episod similar: completam un formular si intr-o secunda, am simtit ca ametesc f tare ca se invarte camera cu mine, o senzatie ciudata in plex(care ma supara cel mai tare) tahicardie si sentimentul ca lesin sau mor. In tot timpul asta am continuat sa completez formularul dar cu un scris de doctor si m-am ridicat de pe scaun si facandu-ma ca nu s-a intamplat nimic, am plecat la masina. E ciudat ca de fiecare data e ca prima data. Mereu am impresia ca pana aici a fost. Nu ma gandesc ca am mai trecut prin starile astea de mii de ori ca eu am zilnic si de cateva ori pe zi atacuri sau cel putin starea de dinainte, plus ca niciodata nu sunt ca lumea.

Salutare la toata lumea!
O sa fiu succinta. Stiu ca suna a cliseu, dar ideea ca noi hranim anxietatea este cat se poate de reala. Sunt mai bine de 10 ani de la primul meu atac de panica, in care am crezut ca mor...si dupa care a inceput anxietatea zilnica...piperata cu atacuri de panica ziua, noaptea...fara nicio logica. Ei bine, nu am murit. Insa am luptat mult sa caut o iesire, sa inteleg ce se intampla. Am trecut prin toate etapele, analize, urgente, imposibilitatea de a sta in picioare sau intr-un singur loc, tot felul de fobii, mers in zig-zag pe strada, ameteala, tahicardie, apnee, tratamente naturiste (nu am luat niciodata tratament alopat), psihoterapie. Pot spune acum, dupa toti acesti ani, ca psihoterapia a fost singura care m-a ajutat, eu fiind o persoana foarte sensibila si cu o nevoie maxima de a intelege ce se intampla. Am inceput sa aflu lucruri despre mine, si sa ma.accept asa cum sunt. Am inteles ca nu sufar de nicio boala si treptat s-a facut liniste in mine.DA, NOI HRANIM ANXIETATEA! Insa vestea buna este ca ea TRECE, o data ce renuntam la a mai fi atenti la.fiecare respiratie, bataie a inimii, junghi, ameteala, vedere in ceata...etc. Stiu ca e greu pt unii, pt altii mai usor ( depinde de fondul fiecaruia) INSA E POSIBIL! Credeti-ma!am fost in locul fiecaruia dintre voi, am.trait toate simptomele...imi doream sa existe o pastila pe care sa o iau si sa ma.vindec, insa am inteles ca e.nevoie de timp si de curaj.
Nu spun sa nu luati medicamente, in situatii grave chiar ajuta ( ma.refer la.depresii majore) insa nu vor vindeca nimic, pt ca nu exiata o boala. Ele doar atenueaza niste simptome, pe care sigur le putem controla noi cu mintea noastra si cu ajutorul psihilogului.
Daca eu am reusit, SIGUR oricare dintre cei care scriu aici vor putea reusi! As vrea sa am puterea sa ajut pe toti cei care se confrunta cu astfel de situatii, stiu cat e de dureros.

Bună.. Problema mea este agorafobia ma lupt cu ea de 2 ani din care 6 luni am luat tratament eram super ok.. Îmi revenise complet... Însă după ceva timp a revenit cu cea mai mare putere a ei.. În momentul de fata nu iau nimic de un an.. As dorii enorm sa fac fata singura sa ma lupt cu mine sa depășesc. Am câteva progrese în ultimul timp încerc sa ies insa nu pot intra în Mall uri în Market nu pot sta la rand în locuri închise și acest lucru ma omoară... Ma ia cu panica totala doar dacă întru pe ușa. Agitație o stare de frica de leșin și îmi vine sa o iau la fuga. O stare de nedescris.. Ce sfaturi îmi dați cum sa fac.. Deși n-am leșinat niciodată.. Nu pot să-mi fac cumpărături sau sa ma concentrez asupra lucrurilor care le vad..

Daniella5, te inteleg perfect. Am fost in starea asta ani buni. Fugeam de la casa de marcat, lasam cosul acolo si mergem in masina si plangeam. Mult timp nu am intrat deloc in supermarket sau mall...simteam ca ma prabusesc si ameteam foarte tare. Eu nu am luat tratament, am luptat cu toate simptomele astea, insa in timpul terapiei psihologul m-a invatat sa merg putin cate putin, am reinceput sa intru treptat in magazin, sa imi fixez un scop( verificam pretul la un anumit produs de exemplu) si sa ies. Apoi sa incerc sa stau din ce in ce mai mult, si sa ma expun simtomatologiei. Pur si simplu am gandit ca si daca ametetsc sau lesin( ceea ce niciodata nu s-a intamplat) este cineva acolo care sa ma ajute.Imi impuneam sa intru si sa stau 5 min, apoi 10...apoi sa cumpar ceva... Nu a fost usor insa pur si simplu mi-am impus. Si crede-ma ca treptat totul trece. Acum intru fara probleme si neinsotita...si stau la coada fara sa am nimic. SE POATE! Trebuie sa vrei si sa te saturi sa te lasi chiunuita de aceste stari care vin tocmai pt ca ne temem de ele si ne focusam pe ele.

@Mitzy super comentariul. Am ajuns la aceeasi concluzie

@Maria just me, multumesc. Este asa trist ca de fapt toti cei care scriu aici sunt sanatosi tun, cu toate astea sufera mai mult decat un om cu probleme reale de sanatate. ANXIETATEA NU E O BOALA! Ametelile, durerile, epuizarea, tahicardia..etc, vin tocmai pt ca ne verificam mereu in gand, in subconștient modul in care ne simtim, iar creierul e mereu in stres si atent la ficare mica modificare a fizicului. Eu sunt convinsa ca singura salvare este expunerea la toate situatiile in care ne temem si in care ne simtim rau. Trebuie sa vina o zi in care sa zicem "GATA!PANA AICI!HAI SA VAD DACA MOR DIN ASTA" Pe mine ma terminau ametelile si greutatea in respiratie, Insa am inceput ca atunci cand apare o stare urata pur si simplu sa mi-o doresc mai intensa. VA PROMIT CA NU PATITI NIMIC SI CHIAR TRECE! Asta e singura salvare...

Salutare tuturor ! Va multumesc mult tuturor celor care mi-ati lasat mesaje frumoase in inbox. Faptul ca nu mai intru sa postez nu inseamna ca mai vreo problema sau recurente bla bla. Duc o viata perfect normala, incerc sa ii ajut in putinul meu timp liber si pe cei care se confrunta cu atacurile de panica / depresia prin care eu am trecut. Printre mesaje se mai strecoara si oameni care nu sunt asa politicosi iar asta ma face uneori sa imi para rau ca am incercat sa ajut insa atat timp cat majoritatea imi scriu de bine prefer sa cred ca cei care vorbesc prost au si alte probleme inafara de anxietate. Pentru cei care

Pentru cei care mai au diverse intrebari ii rog sa citeasca intai toate mesajele mele de pe acest thread ca oricat m-as chinui sa ii ajut pe unii ma lovesc de aceleasi intrebari mai mult sau mai putin stupide. Au fost cazuri care au abuzat de bunul meu simt si au inceput sa sune pe fb la ore tarzii,

Si in continuare va zic, ma gasiti acolo cu userul bogdanelius emx dar sa veniti cu intrebari pertinente dupa ce ati citit tot ce am postat aici. Nu este confortabil sa ma repet la nesfarsit cu aceleasi lucruri scrise deja aici. Imi scria cineva ca daca nu are fb de ce nu raspund la mesajele private de pe romedic apoi mi-a dat alte mesaje in care vorbea de “smecherii”. Mai oameni buni, nu am cerut si nu cer nimanui nimic dar nu fortati mana unui om care vrea sa ii ajute si pe ceilalti care trec prin ceea ce a trecut el. Succes tuturor celor care au apreciat ajutorul meu si le doresc multa putere, perseverenta si consecventa in depasirea acestei conditii numita generic, anxietate.

Am și eu o întrebare ceea ce am citit am și eu aceasta stare de Anxietate!! Aceleas simptome doar vreau sa știu eu de exemplu sunt cu amețeli de cap toată ziua e cert acest lucru? Sau poa sa mai am vrio probl de sănătate MC mult

Salut.
Sufar de anxietate de mic copil, mai exact de la varsta de 7 ani.
La varsta de 12 ani am facut primul atac de panica, si de atunci doar probleme am..si acum am 21 ani.
Povestea este atat de lunga incat mi-ar lua o zi intreaga sa va povestesc totul, asa ca am sa va povestesc intamplarile recente.
Am tinut tratament de la 16 ani cu stimuloton, 2 ani de zile, care mi-au facut extrem de bine, dar dupa ce am oprit tratamentul atacurile de panica au revenit, si am mai luat ocazional cand faceam o criza de panica, si imi trecea, in fine, am zis ca o sa va povestesc ce e recent.
Am inceput sa iau pastile sedatif PC cate 3 pe zi, si recunosc ca mancam ciocolata si beam cola intre timp.
Si acum 1 saptamana cam pe la ora 19:00 stand la televizor am simtit o usoara ameteala, si dintr-o data un fior rece si cald in tot corpul, mai ales in umeri si maini, si o teama oribila.
Mi-am luat tensiunea si aveam 15 cu 9, am luat o pastila de tensiune, am asteptat 30 minute si a scazut la 12 cu 8..dar eu tot naspa ma simteam..si din noaptea aia..imi e frica si sa mai vad tensiometrul.
Eu inainte imi faceam tensiunea si o aveam tot mica 11 cu 7 chiar si 8 cu 7, niciodata nu prea sarea de 11 cu 7..iar acum, ma pun dimineata sa imi fac tensiune, si cum vad tensiometru deja ma apuca o stare urata de teama in stomac...cand pun scaiul ala pe mana, teama se intensifica.cand incepe sa ma stranga deja sunt mort...incepe inima sa imi bata la 100-110, si tensiunea iese 13 cu 8...uneori chiar 14..iar acum sincer sunt traumatizat, orice stare care o simt, ba o mica ameteala, ba o mica durere de frunte, ba o stare de frig..deja ma panic..si am impresia ca tensiunea a crescut la 20...imi e si frica sa imi mai iau tensiunea sincer...
Si mai tin sa specific ca nu am ameteli...adica doar imi simt ochii putin grei si usor...dar foarte foarte usor...inofensiv o ameteala.
Un sfat va rog ? Deci am 21 de ani 67 kg..nu beau alcool, nu am fumat niciodata, fac miscare 30 min pe zi...analize nu mi-am mai facut de ceva ani, ce e drept..si nu cred ca mi-ar declansa altceva tensiunea...doar anxietatea.
Multumesc, seara faina.

Buna seara, am fost la sedinte psihologice...dar fara rost, ma ajutau pe moment.
Eu sunt constient ca fac un atac de panica, si ca ma pot controla (oarecum)
Dar eu vreau sa nu mai vina deloc anxietatea, ceea ce la mine cred ca e imposibil, cred ca o sa raman pe viata anxios.

Reluati tratamentul cu ce va medicul psihiatru. Anxietatea poate veni si pleca in episoade.

Buna seara, am fost la vreo 15 sedinte, cum am mai spus, sunt constient de ce mi se intampla in acel moment, ideea e, ca atacurile de panica nu se opresc, anxietatea nu se duce... chiar daca pot controla atacurile sau anxietatea...nu mai suporti la un moment dat de atatia ani... am urmat si tratament cu pastile, si psiholog... si nu dispare

Incercati niste exercitii de respiratie si niste relaxari. Intrebati psihologul... Eu fac de cateva luni si am inceput sa ma simt mai bine de la ele. Inainte sa le fac imi iau pulsul si e in jur de 95 si dupa exercitii-dureaza intre 20-40 minute, si le fac in general seara-pulsul ajunge 70-75. Trebuie sa fiti foarte perseverent insa.
Va doresc sanatate!

Buna seara!!sufar de anxietate de ceva timp, mai bine zis de vreo 6 ani, timp in care am facut tratament cu mirzaten, vreo 6 luini, dupa care am intrerupt ca ma ingrasasem enorm, apoi, l-am reluat deoarece aveam probleme mari cu stomacul din cauza anxietatii.l-am intrerupt iarasi dupa care a revenit si mai in forta anxietatea iar medicul mi-a recomandat 6 luni Duloxetina cu Gabaran si Anxiar, la nevoie!!Dupa cele 6 luni m-am simtit ok vreo 8 luni, insa am facut hemoragie gastrica acum o luna jumatate si fac tratament cu Nexium 40, insa tot ma doare stomacul si mi-e teama sa nu vomit iar sange!!Am ajuns acum cateva zile iar la psihiatru si mi-a dat Trittico 1/3 seara si dulsevia 60, una dimineata si la nevoie cate 1/2 de anxiar!Aseara a fost prima doza de trittico insa m-a durut stomacul rau astazi, abia acum m-a mai lasat dupa ce am luat 1/2 de anxiar!!A mai patit cineva asa de la Trittico?

Buna! Ma numesc Cristina, am 18 ani si sint din Republica Moldova. Acest mesaj este ca un steigat de ajutor, am si eu o teroare mentala asa sa îi spun, totul a inceput cu un an in urma cind am avut un vis cu bunica mea care a decedat in 2014 (Dumnezeu sa o ierte) si ai mei prin internediul aceatui vis m-au speriat intrun fel ca nui a buna si de atunci a inceput toata povestea asta incalcita. Nu in totdeauna dar am perioade in care pur si simplu ma simt ireal ma da in calduri si am o senzatie de parca o sa lesin si sincer mie foarte tare teama de moarte, am vorbit cu mama mea si mi-a spus ca a trecut si ea prin asa ceva numita depresie oare asa sa fie ? Vreau un ajutor cum sa actionez si ce sa fac va rog mult ! Multumesc pentru atenție

Par atacuri de panica, in urma unei traume. Nu ai avut un sprijin, cineva care sa te ajute sa iesi din stare, din contra mai rau te au speriat. Irealul se intampla in atacuri, si cateodata msi ramane-depersonalizare/derealizare. Cauta pe net si pe acest forum

Pentru cristinarosca, psihiatra la care am fost ultima data mi-a spus un singur lucru care imi da puterea de a rezista : "Starile astea asa cum au venit, asa o sa se duca!" Trebuie sa avem rabdare si in acest timp sa lucram cu noi (sedinte de terapie la psiholog, spovedanie la un preot bun...). In general aceste stari vin pe un gol interior care trebuie umplut.
Citeste postarile lui dualtrax, pe mine m-au ajutat enorm. Dupa ce am gasit acest forum am inceput incet, incet sa urc.
Multa sanatate si putere sa treci peste incercarea asta!

Elleonora super comment. Asa mi s a spus si mie-un conflict interior cae trebuie analizat. Rugaciunea ajuta mult

Bună dimineață!

Adresez o întrebare: sunt în tratament cu serlift și eglonyl si as vrea sa le întreb, în special pe fete, dacă s-au confruntat cu prelungirea ciclului menstrual sau sângerări vaginale. Serliftul, în prospect, precizează ca poate da astfel de reacții adverse. Medicul psihiatru mi-a spus să nu mă impacientez, reacțiile adverse vor trece și trebuie să se obișnuiască organismul. Menționez că ultimele analize în sfera ginecologiei le-am făcut în vară și sunt în regulă.
Mulțumesc mult !

Buna seara.
Sunt foarte speriat, m-am trezit acum 5 minute din somn, cu mana dreapta complet amortita, de sus pana jos.. abia daca o mai puteam misca, si tranapirat pe frunte, mana si-a revenit in 3 minute dar a urmat un atac de panica dupa, si acum imi este frica sa adorm iar, cu teama de a nu amortii, si ma gandesc la posibilitatea sa nu fie vreo problema neurologica cu amortirea asta, o parere va rog?
Tin sa mentionez ca ma mai doare si spatele de mor, cand stau mult in picioare, sus la nivelul umerilor si cefei.

La mine asa a inceput totul, cu o durere de spate-in zona lombara-care m-a tintuit cateva zile in pat, apoi dureri de cap si nevoia de a dormi tot timpul. Cred totusi ca ar trebui sa te vada un medic. Eu am fost de-a lungul unui an la toate specialitatile.si ei zic ca nu am nimic altceva decat oboseala cronica sau anxietate. De cateva zile iau Omega 3 si Ashwagandha si ma simt mai bine. Doamne ajuta!